Washington Post: Putin face tot posibilul să saboteze Acordul R.Moldova-UE

Președintele Rusiei face tot posibilul să saboteze semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, titrează prestigioasa publicație americană Washington Post, transmite RGN.

„Timp de un deceniu și mai mult, după căderea imperiului sovietic, noua republică independentă – Moldova, a fost privită în Occident ca un coș. Guvernată de un partid comunist, republica era cunoscută, în special, pentru traficul de organe și traficul de femei”, scrie The Washington Post, preluat de Jurnal.md

„La începutul acestei luni Rusia brusc a interzis importul de vinuri din RM – unul din cele mai exportate produse ale țării – sub un pretext birocratic. Ba chiar a a amenințat cu întreruperea livrărilor de gaz, Rusia fiind furnizorul exclusiv al RM în acest domeniu. Muncitorii moldoveni din Rusia sunt expluzați de acolo fără prea multe explicații. Putin a obținut o victorie în lupta cu Armenia, un stat mic care este dependent de Rusia atât energetic cât și la capitolul securitate. Armenia a renunțat la intențiile sale de a se alătura UE, în schimb a declarat că se va alătura Uniunii Vamale. Dar Moldova, Ucraina și Georgia stau ferm pe poziții, susținând că vor continua procedurile de aderare cu UE”, mai relatează publicația.

Despre același lucru scrie și publicația The Journal of Turkish Weekly, citată de Unimedia.

Analiștii spun că sprijinul UE acordat țărilor precum Ucraina și Republica Moldova este rezultatul direct al tacticilor Moscovei în regiune, care include boicoturi, amenințări cu războaie comerciale, utilizarea securității energetice pentru a câștiga influență politică, și incitare la nemulțumiri în rândul minorităților rusofone.

„Până în prezent, UE presupunea naiv că există o mulțime de situații win-win și, dacă discutăm doar frumos cu rușii, atunci vom putea ajunge la o soluție bună. Nu este cazul. Există un joc cu sumă nulă și, fie trebuie să alegi Rusia, fie UE. Și cred că UE ar trebui să lupte mult mai dur decât a făcut-o în trecut,” declară publicistul britanic, expert în politica externă a Federației Ruse, Edward Lucas.

„Ca și în Ucraina, eforturile Moscovei de a convinge Republica Moldova să renunțe la un acord de asociere UE nu se bucură de prea multe progrese.

La 11 septembrie, Rusia a interzis importul de vinuri și băuturi alcoolice din Moldova. Drept răspuns, comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloș, a propus eliminarea tuturor restricțiilor la importul vinurilor moldovenești înainte de parafarea Acordului de asociere a Republicii Moldova cu UE,” scrie publicația.

sursa :RGN

Iata ce a declarat Presedintele Romaniei si cu mici comentarii rautacioase ale redactiei Romanian Global News :)

Preşedintele României Traian Băsescu, a participat marți, 4 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, prilej cu care a susținut un discurs in care a facut referiri si la felul in care percepe domnia sa implicarea Romaniei in sustinerea celui de-al doilea stat romanesc, transmite Romanian Global News.

Iata ce a declarat Presedintele Romaniei si cu mici comentarii rautacioase ale redactiei Romanian Global News:

“În ceea ce priveşte politica de vecinătate, Republica Moldova rămâne o prioritate pentru noi în susţinerea pe care i-o acordăm în mod tradiţional pentru a intra într-un proces de integrare în UE. Vă pot spune că pentru UE Republica Moldova este povestea de succes a Parteneriatului Estic. Este cea mai reuşită cooperare între UE şi o ţară a Parteneriatului Estic, ceea ce ne încurajează în menţinerea poziţiei noastre legată de susţinerea fără rezerve a avansului către integrare în UE a Republicii Moldova.”
(Ups! Presedintele a uitat de introducerea R. Moldova in grupul Balcanilor de Vest! n.r)

“Am văzut unele declaraţii care vizau Republica Moldova în NATO. Aş avea rugămintea, chiar dacă vin de la înalţi demnitari ai statului român, să nu mergeţi pe această direcţie, pentru că Republica Moldova şi-a declarat neutralitatea prin propria ei Constituţie. Şi statul român are obligaţia să respecte Constituţia Republicii Moldova, chiar dacă, sigur, avem şi elemente care nu ne convin, aflând din această Constituţiei că limba oficială este limba moldovenească. Sperăm ca lucrurile să se schimbe. Dar, din punct de vedere al abordărilor strategice, România se limitează la a susţine integrarea Republicii Moldova în UE. Când la Chişinău se va lua altă decizie, legată şi de NATO, vom susţine şi acest proces. Dar deocamdată procesul pe care noi îl susţinem este cel pe care Chişinăul îl doreşte: integrarea în UE.”

(Dar de ce diplomatii romani nu ar incuraja apartenenta celui de-al doilea stat romanesc la NATO? Doar incuraja nu impune! Ciudat noi ceilalti nepriceputi in ale politicii externe ne gandeam ca cele 3 milioane de romani de dincolo de Prut au nevoie inainte de orice, de o protectie care sa faca fata unei eventuale amenintari ruse! n.r.)

“În ceea ce priveşte problema transnistreană, rămânem consecvenţi poziţiei noastre şi nu dăm noi Chişinăului soluţii şi nici formatului 5+2 de negociere a problemei transnistrene. Misiunea noastră, pe care ne-o asumăm fără rezerve, este aceea de a susţine poziţia Chişinăului. Sigur că putem avea foarte multă fantezie legat de cum să fie rezolvată problema transnistreană. Putem avea şi fantezie, putem avea şi soluţii, dar nu suntem parte a procesului de negociere. Ceea ce noi putem face eficient este să punem la dispoziţia UE expertiza noastră cu privire la soluţionarea corectă a problemei transnistrene, pentru că UE ne reprezintă şi pe noi în negocierile legate de problema transnistreană.”

(Pai ori nu suntem parte a procesului de negociere ori UE ne reprezintă şi pe noi în negocierile legate de problema transnistreana, adica suntem parte a procesului de negocieri!. Dar Germania o fi parte a procesului de negocieri?! Probabil ca da pentru ca cei 3 milioane de romani de dincolo de Prut…vorbesc germana! Sau avem ceva obligatii fata de Berlin care ne fac sa nu ne bagam? De cand oare? n.r.)

“De asemenea, aliaţilor noştri americani le-am pus şi le vom pune în continuare la dispoziţie expertiza noastră, dar ne abţinem de la a da Chişinăului soluţiile noastre.”
(Probabil din acest motiv se plang americanii prieteneste ca au un aliat cam “cacacios”, adica fricos la frontiera de est a NATO, care nu este in stare sa-si realizeze interesele si sa stabilizeze frontiera n.r.)

“Ceea ce avem de făcut în mod onest este să susţinem poziţia Chişinăului în aceste negocieri, în organismele din care noi facem parte, iar Republica Moldova nu face parte.”

 

sursa: RGN

Dan Dungaciu: Putin după Putin

Problema „omului fără chip” este, în acest moment, că are prea multe. Cu care dintre ele va conduce Kremlinul în următorii şase ani?

Putin a câştigat cu un scor menit să fie mesaj de forţă pentru cei care urmăreau alegerile: strada (singurul candidat împotriva căruia a concurat, în realitate, Putin), capitalele occidentale şi cercurile de putere de la Kremlin. Semnalul a fost dat: „cetăţenii furioşi” (Vladislav Surkov) s-au resemnat pe moment, Occidentul aşteaptă, iar Kremlinul a înţeles cine e şeful haitei.

Dar ce urmează? Care chip, dintre cele disponibile, va prevala? Precum în clasicul western al lui Sergio Leone – „Cel bun, cel rău şi cel urât” –, doar unul dintre ele va rămâne în picioare. Toate sunt, deocamdată, plauzibile, dar scena finală încă nu s-a jucat. Care va fi, aşadar, chipul „omului fără chip”?

The Good…
În această variantă, Putin înţelege şi îşi asumă reformele pe care le-a promis fostul preşedinte – „medvediasmul” care sugerează modernizare şi liberalizare – şi de aceea îl aduce lângă el în calitate de premier. Este acel Putin din articolele preelectorale care scria: „Rusia este o parte inalienabilă şi organică a Marii Europe şi a civilizaţiei europene. Cetăţenii noştri se identifică drept europeni… Vă propun din nou să creăm o comunitate armonioasă de la Lisabona la Vladivostok, care în viitor va evolua într-o zonă de liber schimb şi chiar în forme mai avansate de cooperare economică”.

Este acel Putin care acceptă revizuirea, fie şi de faţadă, a probelor în dosarul Hodorkovschi, hârtia de turnesol esenţială pentru orientarea prooccidentală a Kremlinului. În acest scenariu, Putin va merge cu siguranţă la Summitul NATO de la Chicago, va dialoga cu Opoziţia din stradă, îi va propune lui Mihail Prohorov un post în guvern (chit că acesta va refuza), va întări legislaţia democratică demarată deja, iar în proiectul „Eurasia” accentul va cădea pe „Europa”. America va fi un actor nedorit şi, pe cât posibil, marginalizat în numele „Marii Europe” de tip gaulle-ist.

Poziţia României din acest punct de vedere nu se va individualiza excesiv. Va fi unul dintre statele europene la care se va raporta Rusia, dar relaţia bilaterală va fi în continuare grevată de parteneriatul strategic cu SUA, prezenţa scutului sau percepţii extrem de personalizate şi care se vor constitui în pretexte de blocaj sau revendicări inacceptabile. În acest scenariu, presiunile europene pentru reconciliere între România şi Rusia vor spori.

…the Bad

Este acel Putin care acuza Vestul de conspiraţii antiruseşti, iar strada, de revoluţii colorate: „Aceşti oameni sunt capabili de orice. Şi nu exagerez”, avertiza el în campanie. Este Putin care ignoră sistematic cuvântul „resetare” – care nu a mai apărut niciodată în discursul său -, vorbeşte scrâşnit despre înarmare, reforme în armată şi bugete militare fabuloase: „Noi vedem zone de instabilitate şi de haos controlat… Există şi încercări evidente de a provoca conflicte chiar în imediata proximitate a Rusiei şi la graniţa aliaţilor acesteia”. Şi continuă în articolul „Rusia şi lumea în schimbare” cu o listă enormă de cheltuieli militare: 400 de rachete intercontinentale, 20 de submarine, 50 de nave de război de suprafaţă, 600 de avioane moderne de luptă de ultimă generaţie, 1.000 de elicoptere, 28 de sisteme de apărare S-400, 2.300 de tancuri, baterii de rachete Iskander, 17.000 de vehicule militare etc. etc. (Să mai spunem, în treacăt, că şi China – prima ţară care l-a felicitat pe Putin! – începe o cursă a înarmărilor fără precedent. Bugetul este estimat undeva între 106 şi 160 de miliarde USD, mai mult decât tot bugetul statelor asiatice pe un an, care oricum cheltuiesc mai mult pe înarmare decât europenii!)
Cine se pregăteşte să atace Rusia sau pe cine se pregăteşte să atace Rusia? Asta e întrebarea. Nu comentăm aici dacă Moscova chiar poate susţine un asemenea efort de înarmare – a mai încercat o dată în filmul care l-a avut în rolul principal pe Ronald Reagan. Cert este însă că un asemenea chip al lui Putin va bloca din start orice tentativă de reforme politice profunde. În acest caz, Medvedev este adus ca premier – dacă va fi adus – doar pentru a bloca posibilitatea ca un pol de putere să se constituie în jurul său în afara controlului Kremlinului. Direcţia în acest caz este Estul, iar proiectul „Eurasia” va pune accentul pe Asia, mai ales cu China, cu care va încerca să contracareze SUA. Putin nu va merge la Summitul de la Chicago, condiţiile pentru cooperare cu europenii vor fi dure, iar politica în „vecinătatea apropiată”, fără mănuşi.

Exploziv: Noua faţă a lui Ribentropp-Molotov, varianta Europeană – Germania impune jocul Rusiei la Chişinău şi vrea federalizarea R. Moldova

Intr-o intalnire a unui inalt oficial al diplomatiei de la Chisinau si Ambasadorul Patricia Flor, responsabil in Ministerul de Externe al Germaniei, de Europa de Est, Caucaz si Asia Centrala, aceasta face pe fata presiuni pentru acceptarea planului rusesc de federalizare a R. Moldova si transmite AIE sa accepte propunerea lui Voronin, de alegere a unui presedinte apolitic, transmite Romanian Global News.
Tinand cont ca zilele acestea Premierul Vlad Filat insotit de Iurie leanca se vor afla la Berlin ne intrebam care vor fi consecintele acceptarii unor asemnea presiuni pentru romanii basarabeni si pentru viitorul celui de-al doilea stat romanesc.
Va trada Filat si Leanca ? Este o intrebare legitima care va trebui sa capete un raspuns clar si deschis.
Ambasadorul Patricia Flor
Dezvaluirile Romanian Global News legate de presiunile diplomatiei de la Berlin, prin Ambasadorul Patricia Flor, pun in evidenta si politica profund antiromaneasca a Berlinului, dar si jocurile pe care Germania le face in defavoarea NATO chiar la frontierele sale cele mai fierbinti.

Jocurile Germaniei ar trebui sa ingrijoreze in cel mai inalt grad Bucurestiul, care trebuie sa trimita la Berlin un ambasador capabil si nu o relicva diplomatica care nu poate produce decat pagube si care nu se stie ce alte jocuri mai joaca. Sau poate se stie !?
Politica Berlinului trebuie sa ingrijoreze la fel de mult şi Washingtonul, pentru ca atacand interesele româneşti din Basarabia, adică întărind Rusia la Nistru, Germania atacă poziţia SUA din România.
Notele pe care Romanian Global News le face publice, parţial, sunt 100% originale şi sunt făcute publice tocmai pentru a preveni greşeli istorice pe care Filat şi Leanca le-ar putea face în vizita de la Berlin.
Jocurile germane procomuniste şi deci pro-ruseşti, legate de alegerea preşedintelui, sunt clar exprimate de ambasadorul Patricia Flor.

sursa : RGN

Dan Dungaciu:„Chişinăul trebuie să decidă odată – spre Est sau spre Vest”

Profesorul Dan Dungaciu explică faptul că raporturile ţării noastre cu Federaţia Rusă sunt mult mai greu de gestionat decât cele cu autorităţile de la Budapesta şi că România joacă timid cartea politicii externe.

Unul dintre puţinii experţi ai României în problemele spaţiului răsăritean, Dan Dungaciu a îmbinat parcursul academic cu funcţiile publice. A fost subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi consilier al preşedintelui Republicii Moldova, poziţii de la nivelul cărora a observat cum se fac şi cum se desfac temele arzătoare de politică externă. Dan Dungaciu conduce acum Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române şi priveşte cu atenţie la modul în care autorităţile se îngrijesc de relaţiile cu vecinii. În rândurile de mai jos veţi afla cât mai contăm din punct de vedere al influenţei diplomatice, comparativ cu Ungaria, dar şi cum stau lucrurile, cu adevărat, în Republica Moldova. Referitor la Rusia, există o veste proastă, dar şi una bună. Lecturând dialogul, veţi înţelege despre ce este vorba.

CARTE DE VIZITĂ

– S-a născut la 3 octombrie 1968, la Târgu Mureş.
– Deţine distincţia de stat „Ordinul de Onoare” al Republicii Moldova.
– A urmat stagii de pregătire la universităţi din Statele Unite, Marea Britanie, Austria, Ungaria, Grecia etc.
– Este profesor universitar la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti.
– Subsecretar de stat pentru românii de pretutindeni (2003).
– Consilier al preşedintelui R. Moldova pe probleme de integrare europeană (2011)
– Director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române.
– În 2011 a publicat la Editura Cartier volumul „Basarabia e România? Dileme identitare şi (geo)politice în R. Moldova”.

„Republica Moldova trebuie să se rupă de Ucraina”

„Adevărul”: Mai contează România în discuţiile dintre marile puteri referitoare la situaţia Republicii Moldova? Cum ne poziţionăm?

Dan Dungaciu: Senzaţia mea este că România are cu siguranţă o poziţie, cel puţin cea care derivă din statutul ei de membru al Uniunii Europene. Aşadar, din această perspectivă, dacă Republica Moldova discută cu Uniunea Europeană, cu siguranţă că va discuta şi cu România. Acum, sigur, problema care se pune este în ce măsură expertiza noastră pe Republica Moldova, incluzând aici şi Transnistria, este ascultată sau devine definitorie în maniera în care Bruxelles-ul îşi face politicile. Deci, din punctul acesta de vedere, pot să existe anumite, nu neapărat dubii, dar măcar dubitaţii pentru că România încă nu şi-a asumat acest rol de principal exponent al poziţionării geopolitice a Republicii Moldova, la nivelul Bruxelles-ului.

Revine în discuţie chestiunea pressingului pe care ar trebui să-l facă România la Bruxelles pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul de aderare la UE. Pentru Chişinău, zece ani de acum încolo vi se pare un termen realist?

Tocmai pentru că e un termen nerealist România trebuie să facă acest pressing. Pentru că, dacă nu-l face, nu ştiu cine ar putea să facă acest pressing. Din nefericire, cum bine aţi sugerat, contextul în care se află acum Republica Moldova nu este neapărat cel mai favorabil. La un moment dat, Republica Moldova a fost „în modă”, cum spunea Ministrul Afacerilor Externe din România. A fost „în modă”, nu neapărat datorită ei, ci pentru că Ucraina, principalul pivot, principalul actor în această regiune a făcut un pas înapoi faţă de proiectul euroatlantic. Schimbarea de preşedinte la Kiev a făcut ca Ucraina să se orienteze, tranşant uneori, spre spaţiul răsăritean. Asta a făcut ca Republica Moldova să rămână cam singurul actor care încă mai are aspiraţii europene credibile. Republica Moldova a rămas singurul actor prin care şi Bruxelles-ul se poate justifica pe relaţia cu Răsăritul. Dar ultimele evenimente care s-au petrecut, inclusiv criza din Orientul Mijlociu, care nu ştim cât va mai dura, au făcut ca această zonă să fie mai puţin vizibilă. Energiile canalizate într-acolo au fost şi vor fi tot mai mici şi mă refer la energiile diplomatice şi la cele financiare.

Senzaţia generală este că Republica Moldova a rămas o zonă-tampon între Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană. Cât de corectă e percepţia aceasta?

Ucraina este mai degrabă zona-tampon care poate, într-un fel, să facă diferenţa. Republica Moldova – cred că pentru prima dată în istoria ei – ar trebui să încerce să se rupă explicit de poziţionarea, care anterior o avantaja, cu Ucraina. Dacă la Kiev lucrurile merg prost, Republica Moldova trebuie să se smulgă din pachetul necâştigător cu Ucraina şi să o lase să fie zona-tampon despre care spuneaţi.

Putem vorbi de o decuplare a Chişinăului de acest „pachet” diplomatic, în condiţiile în care Guvernul Filat, la aproape trei luni de la alegeri, creează impresia că s-a distanţat oarecum de orientarea europeană fermă?

Dacă Guvernul Filat lasă impresia asta, nu e bine deloc. Dar eu nu cred că lucrurile stau aşa… Republica Moldova, teoretic şi practic, ar putea să facă decuplarea de care spuneţi, dar există la unii temerea că o decuplare prea consistentă ar genera o apropiere prea mare faţă de România… Deocamdată, formal, Republica Moldova se află în Parteneriatul Estic. Asta înseamnă că nu are în acest moment nicio garanţie pentru integrarea în Uniunea Europeană, nu are nici măcar o garanţie că se vor liberaliza vizele. Totul este la nivel de potenţialitate. Deci, Republica Moldova nu poate să se extragă din pachetul răsăritean, dar poate să devină prima în acest pachet şi să spere că Bruxelles-ul va recompensa individual fiecare membru, nu după ce face pachetul în integralitatea lui. Pentru că Moldova este acum alături de ţări precum Belarusul, de pildă, iar Belarusul n-are nicio şansă pe termen mediu să intre în Uniunea Europeană. Acesta este marele test al Guvernului Filat, al Alianţei pentru Integrare Europeană, în ultimă instanţă.

Republica Moldova a rămas cam singurul actor care încă mai are aspiraţii europene credibile.

Romania nu recunoaste Pactul Ribentropp – Molotov

România nu recunoaşte Pactul Ribbentrop-Molotov, care a dus la pierderea Basarabiei de către România, a declarat, miercuri, prim-ministrul român Emil Boc, la o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din New York, scrie Romania Libera, preluata de Romanian Global News.

„Ştiu că Ribbetrop-Molotov a însemnat practic o ruptură din trupul ţării, nu recunoaştem ca atare Pactul Ribbentrop-Molotov. Ceea ce putem noi în momentul de faţă este să-i sprijinim pe români oriunde s-ar afla ei şi mai ales pe fraţii de dincolo de graniţă, o graniţă care, odată cu intrarea şi a Moldovei în Uniunea Europeană, sperăm să dispară, fapt care reprezintă un proiect prioritar de politică externă al României”, a spus Boc.

STRATFOR: Romania o adevarata amenintare pentru Rusia

„…Când este vorba de puterile europene din sud-est este de menţionat, în primul rând România, ţara cu care Republica Moldova are legături istorice şi culturale. Cu toate că România nu poate concura cu puterea militară sau economică a Rusiei, apartenenţa sa la blocurile de Vest, cum ar fi Uniunea Europeană şi NATO – fiind aliata Statelor Unite – reprezintă adevărata ameninţare pentru Rusia.

România sprijină activ partidele pro-europene ale Moldovei, şi pe preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, care a cerut Rusiei să-şi retragă trupele sale din Transnistria”,se arata intr-o analiza realizata de Stratfor.

Stratfor menţionează că în timp ce Ucraina este vitală pentru supravieţuirea Rusiei, Moldova, aflată între Munţii Carpați şi Marea Neagră, reprezintă ultima bucată de teritoriu, de care Rusia are nevoie pentru a se asigura la sud-vest.

De facto, Rusia deţine deja controlul asupra Transnistriei, o regiune separatistă din estul Republicii Moldova, dar acest lucru nu oferă protecţia sigură împotriva puterilor europene de sud-est, pe care o are Moldova, subliniază agenţia de analiză geopolitică.

Pactul Ribbentrop-Molotov si Memorandumul Merkel-Medvedev,asemanari si deosebiri

Anul 2010 a adus pe scena europeana o intelegere din ce in ce mai profunda dintre Rusia si Germania. Cei doi colosi europeni au facut public la inceputul lunii iunie un Memorandum care aminteste foarte mult de celebrul Pact Ribbentrop-Molotov. Conditiile generale in care a fost anuntat acest memorandum pot fi considerate ca diferind de cele din 1939 – insa exista in continuare o suma de asemanari care sunt de natura sa sustina teoria repetarii greselilor istorice.

Nichifor Crainic scria in memoriile sale ca imediat dupa Pactul Ribbentrop-Molotov presa germana a preluat si sustinut tezele sovietice cu privire la Basarabia. Pe 5 iunie 2010 s-a semnat Memorandumul Merkel Medvedev – pe 14 iulie revista germana Der Spiegel a publicat un articol care a preluat integral tezele presei ruse cu privire la „anexarea Republicii Moldova” prin distribuirea de pasapoarte romanesti. Nici la Moscova si nici la Berlin presa nu a discutat despre acordarea in masa a cetateniei ruse in teritoriile separatiste din fosta URSS sau despre faptul ca Germania acorda in doi ani de zile mai multe cetatenii decat a acordat Romania in 20 de ani.

Asemanari si deosebiri

Pactul Ribbentrop-Molotov era un pact de neagresiune intre Germania nazista si Uniunea Sovietica, la care era anexat un Protocol secret ce impartea intre cele doua puteri Europa de est.

Vitalie Marinuţă:”Sub scutul antiracheta american,Chişinăul ar putea renunţa la statutul de neutralitate”

Surse militare solicitate de catre Romanian Global News sa analizeze situatia declarau, cu ceva timp in urma, ca scutul antiracheta care va fi instalat in Romania va acoperi si teritoriul Basarabiei. Iata ca la scurt timp dupa aceste declaratii, Ministrul Apararii de la Chisinau, Vitalie Marinuta confirma acest fapt.

Chişinăul ar putea renunţa la statutul de neutralitate, după ce Bucureştiul a anunţat că va găzdui elemente ale scutului american antirachetă, a declarat ministrul Apărării din Republica Moldova, Vitalie Marinuţă, într-un interviu acordat Radio România Actualităţi. Marinuta a declarat că „în urma finalizării Analizei strategice a apărării Republicii Moldova, realizată cu sprijinul NATO, şi care nu s-a mai realizat până în prezent, va fi pusă în dezbaterea forţelor politice şi a opiniei publice problema constituţională a neutralităţii Republicii Moldova”. Marinuţă a recunoscut, în calitate de specialist militar, că amplasarea elementelor scutului anti-rachetă pe teritoriul României plasează şi Republica Moldova sub protecţia sa, dar din punct de vedere politic ar putea anula retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Transnistriei.

A murit pictorul Robert G.Heft ,creatorul drapelului actual al SUA cu 50 de stele

A murit pictorul Robert G.Heft ,autorul drapelului actual al SUA cu 50 de stele..  Heft a murit  in varsta de 68 de ani din cauza unor complicaţii cardiace sâmbătă 12 decembrie după-amiază in Covenant  Regional Medical Center din orasul Saginaw.

Heft ,un orator inascut cea mai mare parte a vetii sale a petrecut-o in statul Ohio .Timp de 28 de ani el a fost  primarul orasului Napoleon ,dupa pensionare a lucrat  ca profesor la scoala din  Saginaw ,tot in acest oras si s-a nascut.De mic copil el s-a mutat la Ohio si avea  doar 17 ani atunci cand  a creat designul drapelului actual la un proiect de clasa in cadrul liceului din Lancaster.Profesorul i-a pus un „opt”pentru drapel,dar a promis ca-i  mareaste nota daca designul drapelului  sau va fi aprobat de catre Congress.

Designul drapelului creat de Heft   a fost prezentat fostului preşedinte Dwight Eisenhower in anul1960 ,atunci cand Hawai-ul  a devenit al  50 stat al SUA si a fost ales din aproape 500 de desene care au participat la acest concurs .

John Senko ,unul din prietenii cei mai buni a lui Robert Heft a povestit jurnalistilor  ca Heft aşteaptă cu nerăbdare sa ajunga la cea de a 50 aniversare care va avea loc  anul viitor dar din pacate nu i-a fost dat sa vada visul sau cu ochii.

SUA ne vrea în structurile euro-atlantice!

Joe Biden

„Dorim ca vecinii României să-şi continue paşii spre reformele democratice şi că vor fi integrate în structurile euroatlantice când vor fi pregătite. Noi sperăm că vom putea să-i ajutăm la o stabilizare economică a Moldovei, după cum am vorbit”, a mai declarat Joe Biden.

Vicepresedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, aflat in vizita in Romania, a declarat, in cadrul intrevederii cu seful statului roman, ca administratia de la Washington „ajuta acum la stabilizarea economica a Republicii Moldova”.

La sfarsitul lunii septembrie, ambasadorul american la Chisinau, Asif Chaudhry, a anuntat ca Statele Unite vor acorda Republicii Moldova un credit nerambursabil de 262 de milioane de dolari. Chaudhry a mentionat atunci ca sprijinul oferit prin Provocarile Mileniului este unul acordat intregii populatii a Republicii Moldova si s-a aratat convins ca noua guvernare de la Chisinau este capabila sa promoveze reformele democratice necesare continuarii unei cooperari fructuoase cu SUA.

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat, dupa intrevederea cu vicepresedintele SUA, Joe Biden, ca a facut apel pentru sprijin politic si economic pentru noul Guvern de la Chisinau.

„Republica Moldova a fost un alt subiect de discutie si aici apelul nostru a fost de sprijin pentru Guvernul nou format, sprijin politic si sprijin economic”, a afirmat seful statului roman.

Vicepreşedintele american Joe Biden  a declarat că România poate fi un exemplu. „Cine este exemplul cel mai bun, dacă nu voi?”.

Biden a spus că România „reprezintă un exemplu pentru R. Moldova, Georgia, Ucraina pe acest traseu către prosperitate şi stabilitate le poate ajuta să parcurgă drumul către democraţie.”

„În Europa de Est mai sunt ţări care se luptă să-şi realizeze această trecere spre democraţie”, a spus el. „Voi sunteti modelul pentru milioane de oameni, nu noi. Voi, România şi alte ţări din regiune”, a subliniat vicepreşedintele.

El a vorbit şi despre Armenia şi Azerbaidjan, care „pot profita de exeperienţa” României. De asemenea, a menţionat Parteneriatul Estic, ca un bun exemplu în acest sens.

„România este un exemplu bun. Acum 20 de ani, ţările din Europa Centrală au schimbat cursul istoriei si au direcţionat-o spre o lume noua, mai echitabilă. Nu credeam că aveţi mari şanse. Ştim din cursul istoriei că este mai uşor să dărâmi un regim nou, decât să construieşti o democraţie înfloritoare”, a declarat vicepreşedintele american.

„Trebuie să conduceţi cu curaj şi fermitate. Acum 20 de ani, popoarele din Europa Centrală au schimbat cursul istoriei şi au condus-o spre o nouă eră, liberă, dreapttă. Acum le puteţi spune şi altora cum să realizeze promisiunile”, a declarat Biden.

Transnistria nu mai are nevoie de acordul Moldovei ca sa obtina independenta

„Nu mai contează daca Moldova este sau nu de acord ca Transnistria sa devina un stat independent.  Pentru că în ultimii 15 ani, cel puţin 26 de ţări si-au declarat independenţa, fără  acordul  statului din care făceau parte” .  Aceasta este concluzia lui Paul Williams, un fost oficial Departamentului de Stat al SUA, in cadrul unei conferințe despre auto-determinare si statalitate organizata la Washington DC.

Washington, DC (Tiraspol Times) – Veşti bune pentru Transnistria: „Nu mai aveţi nevoie de acordul prealabil al Moldovei ca sa obțineți  independenta. De asemenea si alte popoare care aspiră spre independenta nu mai au  nevoie sa ceara permisiunea cuiva ca sa devina independenți.”

Acesta este verdictul de  la o recentă conferinţă internaţională de avocaţi care a avut  loc la Washington DC, unde s-a analizat problema provinciei Kosovo şi au ajuns la concluzia că, chiar dacă  Serbia este împotriva  independenţei provinciei Kosovo, nu mai contează pentru  nimeni acordul prealabil  pentru un popor ca sa-si declare independenţa sa fata de statul din care făceau parte .

„- În ultimii 15 ani au fost  cel puţin 26  de ţări care si-au declarat independenta si a devenit de ţări suverane, fără acordul statului din care făceau parte , Kosovo fiind una dintre  ele” a spus Paul William, un fost oficial al Departamentului de Stat al SUA,în prezent profesor de drept internaţional la Universitatea Americana din Washington DC ,citat de postul de radio Vocea Americii, agenţie de ştiri care aparţine Guvernul Statelor Unite.  El sa făcut comentarii la o conferința organizata de Societatea Americană de Drept Internaţional din Washington DC.

sursa : http://www.tiraspoltimes.com/node/1799