Washington Post: Putin face tot posibilul să saboteze Acordul R.Moldova-UE

Președintele Rusiei face tot posibilul să saboteze semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, titrează prestigioasa publicație americană Washington Post, transmite RGN.

„Timp de un deceniu și mai mult, după căderea imperiului sovietic, noua republică independentă – Moldova, a fost privită în Occident ca un coș. Guvernată de un partid comunist, republica era cunoscută, în special, pentru traficul de organe și traficul de femei”, scrie The Washington Post, preluat de Jurnal.md

„La începutul acestei luni Rusia brusc a interzis importul de vinuri din RM – unul din cele mai exportate produse ale țării – sub un pretext birocratic. Ba chiar a a amenințat cu întreruperea livrărilor de gaz, Rusia fiind furnizorul exclusiv al RM în acest domeniu. Muncitorii moldoveni din Rusia sunt expluzați de acolo fără prea multe explicații. Putin a obținut o victorie în lupta cu Armenia, un stat mic care este dependent de Rusia atât energetic cât și la capitolul securitate. Armenia a renunțat la intențiile sale de a se alătura UE, în schimb a declarat că se va alătura Uniunii Vamale. Dar Moldova, Ucraina și Georgia stau ferm pe poziții, susținând că vor continua procedurile de aderare cu UE”, mai relatează publicația.

Despre același lucru scrie și publicația The Journal of Turkish Weekly, citată de Unimedia.

Analiștii spun că sprijinul UE acordat țărilor precum Ucraina și Republica Moldova este rezultatul direct al tacticilor Moscovei în regiune, care include boicoturi, amenințări cu războaie comerciale, utilizarea securității energetice pentru a câștiga influență politică, și incitare la nemulțumiri în rândul minorităților rusofone.

„Până în prezent, UE presupunea naiv că există o mulțime de situații win-win și, dacă discutăm doar frumos cu rușii, atunci vom putea ajunge la o soluție bună. Nu este cazul. Există un joc cu sumă nulă și, fie trebuie să alegi Rusia, fie UE. Și cred că UE ar trebui să lupte mult mai dur decât a făcut-o în trecut,” declară publicistul britanic, expert în politica externă a Federației Ruse, Edward Lucas.

„Ca și în Ucraina, eforturile Moscovei de a convinge Republica Moldova să renunțe la un acord de asociere UE nu se bucură de prea multe progrese.

La 11 septembrie, Rusia a interzis importul de vinuri și băuturi alcoolice din Moldova. Drept răspuns, comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloș, a propus eliminarea tuturor restricțiilor la importul vinurilor moldovenești înainte de parafarea Acordului de asociere a Republicii Moldova cu UE,” scrie publicația.

sursa :RGN

Planul PRO-Vilnius și Transnistria

„A trecut întâi o boare pe deasupra viilor…”. Și s-a pornit, mai abitir decât în poezia inegalabilului Topârceanu, agitația la Chișinău. Ideea decuplării, fie și temporară, a R. Moldova de Transnistria a stârnit revolta unei bune părți a comentatorilor (e drept, și adeziunea altora).

S-a vorbit cu indignare despre „precedentul Kosovo”, Dughin, „teritorii contra UE”, Uniunea Eurasiatică, resurecția planului Belkovschi, unirea cu România și alte câte și mai câte. Punctul culminant al disputei a fost – atenție! – acreditarea existenței unui „plan anti-Vilnius”.

Faptul că s-a descoperit existența unui „plan anti-Vilnius”, menit să blocheze apropierea R. Moldova de spațiul european, nu este cel mai rău lucru. Problema este că s-a descoperit nițel cam târziu, căci un asemenea plan durează de mai bine de 20 de ani!

A început odată cu decuplarea de facto a Tiraspolului de Chișinău și războiul din Transnistria, a continuat cu semnarea Acordurilor de la Alma-Ata, cu guvernarea agrariană și resurecția proiectului identitar moldovenist, Memorandumul Primakov și eșecul ADR-ului, puseurile anti-București și, ulterior, anti-UE ale guvernării comuniste, fiind oprit, temporar, doar de ieșirea în stradă a tinerilor de la 7 aprilie 2009.

Temporar, căci cineva ar putea să includă în „planul anti-Vilnius” și destrămarea AIE2 și tot ce a urmat: timpul pierdut al Chișinăului, scăderea drastică de imagine a republicii la Bruxelles și dezamăgirea necamuflată a oficialilor europeni, abandonarea R. Moldova de către unii parteneri de finanțare, jubilația de tip rogozian din centrul Chișinăului.

Dar asta este acum istorie. Astăzi, este clar că  mult mai predictibilul și credibilul Iurie Leancă are o misiune dificilă în a gestiona „planul pro-Vilnius”. Nu e simplu, mai ales că tentația ocultării realităților devine sportul preferat al unora la Chișinău.

Realitatea vorbește însă de la sine: dacă la începutul anului 2013, un înalt oficial al Chișinăului, acum și mai înalt, sugera pentru Vilnius un soi de „Ukraine plus” pentru R. Moldova, astăzi Chișinăul se zbate să ajungă din urmă Kievul și speră (doar) la o parafare a acordurilor economice și politice cu UE (liberalizarea vizelor este alt dosar) alături de… Georgia și Armenia, devenite partenere cu „povestea de succes”, deși nu au frontieră cu UE și au trecut prin războaie după 1989!

Cam aici ne situăm în acest moment, iar timpul nu mai are răbdare. De aceea, dincolo de retorica îngrijorării prost plasate, trebuie să admitem și să comunicăm public un lucru pe care toată lumea îl știe, un fost președinte al R. Moldova l-a afirmat explicit, iar guvernarea îl practică.

Miza fundamentală a planului pro-Vilnius este securizarea frontierei estice a R. Moldova și controlarea, la nivelul cerințelor europene, a fluxurilor migraționale și comerciale dinspre estul republicii. Că se numește „frontieră administrativă” sau altfel, că se declară Transnistria „teritoriu ocupat”, că revine în discuție precedentul Kosovo, că asta presupune o decuplare temporară de regiunea separatistă sau că operațiunea este percepută astfel la Tiraspol, la Moscova, sau de către promotorii planului anti-Vilnius din interiorul republicii – este o altă chestiune.

Chișinăul nu își mai permite să aștepte sau să rateze. „Planul pro-Vilnius” înseamnă, pentru prima dată, poate, un Chișinău capabil să preia inițiativa față de regiunea separatistă. Nu a făcut-o, de fapt, niciodată. Să pună Transnistria să decidă, pentru că R. Moldova a decis deja!

Care vor fi actorii deciziei la Tiraspol – societatea civilă (pe care s-a mizat, fără rezultat), oamenii de afaceri (pe care se mizează acum), populația – contează mai puțin. Dar Chișinăul trebuie să își urmeze calea asumată politic de apropiere de structurile europene, ca singura soluție viabilă pentru viitorul cetățenilor săi.

Aceasta este esența „planului pro-Vilnius”  și asta trebuie comunicat populației. Altfel, precum în versurile Rapsodiei lui Topârceanu, ne va cuprinde pe toți „o tristețe iremediabilă”, când vom vedea cum, la frontiera spațiului euro-atlantic, „o să (ne)-nghețe iarna mizerabilă”.

Autor Dan Dungaciu

sursa :evz.ro

 

D.Dungaciu: La Chisinau cutitele au fost scoase. R. Moldova cade de pe harta

Dan Dungaciu

Directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane mai vorbeste, intr-un interviu acordat Ziare.com, despre faptul ca Republica Moldova si-a asumat „mult mai mult decat ar fi putut duce”, iar Romania a fost incapabila sa o ajute.

Totodata, sociologul a explicat cum si de ce au ajuns liderii Aliantei pentru Integrare Europeana de la Chisinau sa „scoata cutitele” unii la altii. El reaminteste ca o situatie similara s-a inregistrat in Republica Moldova in 1999, cand, la fel ca azi, aceasta tara trebuia sa faca pasi importanti catre Uniunea Europeana, dar alianta aflata la guvernare s-a spart si comunistii au castigat alegerile cu 70%. „Cu cat Republica Moldova se apropie mai tare de Uniunea Europeana, cu atat se intampla ceva”, puncteaza acesta.

In ceea ce priveste declaratia facuta de presedintele Traian Basescu la finalul ultimului Consiliu European, potrivit careia Republica Moldova ar fi putut la summit-ul de la Vilnius sa semneze acordul de asociere cu UE, Dan Dungaciu spune ca si-ar dori „din toata inima” sa fi fost asa, dar enumera cateva cauze pentru care acest lucru nu se va intampla, avertizand asupra faptului ca Ucraina ar putea sa fie mai bine „valorizata” la Vilnius, sprijinita fiind de Polonia, decat Republica Moldova, sprijinita de Romania.

Totodata, Dan Dungaciu vorbeste si despre incapacitatea Romaniei de a ajuta Republica Moldova, parteneriatul ramanand mai degraba la nivelul retoricii, dar si despre cele doua refuzuri ale Chisinaului de a se intalni cu primii oameni in stat din Romania, Victor Ponta si Traian Basescu. Nici faptul ca la Chisinau se afla in acest moment trei ministri de Externe europeni, ai Poloniei, Suediei si Marii Britanii, nu va rezolva mare lucru, pentru ca este prea tarziu, crede acesta.

„A existat intotdeuna o alianta a tovarasilor de drum Moscova – Budapesta. Nu de Ungaria trebuie sa ne temem noi, ci de parteneriatul ruso-maghiar.(…)Mai mult, cred ca mai exista pe lista o serie de proiecte pe care Moscova le-a plantat deja in zona si care stau gata sa faca si ele explozie, macinand energiile Romaniei pe termen scurt si mediu. Batalia (geo)politica la frontiera euroatlantica a Romaniei nu s-a incheiat, intra doar intr-o noua faza”, avertizeaza Dan Dungaciu in interviul acordat Ziare.com.

Ce se intampla cu Republica Moldova? Presedintele Traian Basescu anunta recent, la finalul ultimului Consiliu European, ca „Republica Moldova va finaliza acordul de asociere cu Uniunea Europeana pana la Summitul de la Vilnius”, asa ca parea ca Republica Moldova face pasi inainte, catre Uniunea Europeana.

De obicei in acest spatiu se merge un pas inainte si doi inapoi. Ce se intampla acum in Republica Moldova? Sunt doua tensiuni majore in acest moment, una care este tensiunea constitutiva a Republicii Moldova, intre est si vest, care a urmarit-o de la infiintarea ei pana in zilele noastre, si a doua este tensiunea interna, din interiorul Aliantei pentru Integrare Europeana.

Problema pe care trebuie sa o intelegem pana la urma este in ce masura actuala tensiune interna din cadrul coalitiei AIE are de a face cu tensiunea externa, dintre est si vest. Mai concret, daca ceea ce se intampla acum la Chisinau este o problema politica interna sau o problema geopolitica, ceea ce ar insemna ca situatia e mai complicata.

Cand sa-l crezi pe Baconschi: cand isi bate joc si da transmisia TVR lui Plahotniuc sau cand zice ca Vlad Filat alege statul de drept și consecvența pro UE

Republica Moldova are de ales între statul mafiot și statul de drept. Declarația îi aparține fostului ministru de externe, Teodor Baconschi.Fostul ministru de Externe al României îndeamnă cetățenii Republicii Moldova să susțină inițiativa de reformare a alianței de guvernare, propusă de Vlad Filat, scrie jurnal.md, preluat de Romanian Global News.

„Premierul moldovean Vlad Filat a decis să propună o revizuire a acordului politic de la baza Alianței pentru Integrare Europeană. Ca și alti vecini, Republica Moldova are de ales între statul mafiot si statul de drept. Vlad Filat alege statul de drept și consecvența pro-europeană. Sper ca toți cetățenii lucizi din RM să-l susțină pentru a nu da ceasul istoric înapoi”, afirmă Baconschi.

Este acelasi Baconschi, care ca ministru de externe a avut o contributie fundamentala (si gratie amabasadorului Lazurca) la acordarea dreptului de transmisie a TVR in R. Moldova, “mafiotului” Vlad Plahotniuc. Si acest lucru in pofida avertismentelor date de lideri de opininie de pe ambele maluri ale Prutului si a presei, inclusiv Romanian Global News.

UE nu mai primeste noi membri declara preşedintele Bundestagului. Solutia pentru Basarabia ramane reunirea cu Romania pe model german

Norbert Lammert

Uniunea Europeană nu mai poate primi pentru moment noi state membre, în timp ce membri existenţi au în continuare mult de lucru asupra consolidării, declară preşedintele Bundestagului, camera inferioară a parlamentului german, citat duminică de un săptămânal german, transmite agenţia Reuters, .

„Nu cred că Uniunea Europeană este capabilă să se extindă în viitorul apropiat”, a declarat Norbert Lammert, citat într-un articol publicat de ziarul Welt am Sonntag.
„Avem atât de multe sarcini urgente de finalizat în termeni de consolidare a comunităţii, încât ar trebui să nu lăsăm încă o dată ambiţia să ia locul stabilizării necesare”, a subliniat el.
„Nu trebuie să se permită ca bunele intenţii să ia locul schimbărilor ce pot fi demonstrate”, a insistat el, citat de ziarul german.

Declaratiile importantului oficial german arunca practic in aer promisiunile politicienilor de la Chisinau care in loc sa militeze pentru o integrare rapida in UE prin reunirea cu Romania, urmand exemplul de buna practica al celor doua state germane, continua sa-si amageasca cetatenii cu o din ce in ce mai departata integrare europeana.

 

sursa:rgn

Iata ce a declarat Presedintele Romaniei si cu mici comentarii rautacioase ale redactiei Romanian Global News :)

Preşedintele României Traian Băsescu, a participat marți, 4 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, prilej cu care a susținut un discurs in care a facut referiri si la felul in care percepe domnia sa implicarea Romaniei in sustinerea celui de-al doilea stat romanesc, transmite Romanian Global News.

Iata ce a declarat Presedintele Romaniei si cu mici comentarii rautacioase ale redactiei Romanian Global News:

“În ceea ce priveşte politica de vecinătate, Republica Moldova rămâne o prioritate pentru noi în susţinerea pe care i-o acordăm în mod tradiţional pentru a intra într-un proces de integrare în UE. Vă pot spune că pentru UE Republica Moldova este povestea de succes a Parteneriatului Estic. Este cea mai reuşită cooperare între UE şi o ţară a Parteneriatului Estic, ceea ce ne încurajează în menţinerea poziţiei noastre legată de susţinerea fără rezerve a avansului către integrare în UE a Republicii Moldova.”
(Ups! Presedintele a uitat de introducerea R. Moldova in grupul Balcanilor de Vest! n.r)

“Am văzut unele declaraţii care vizau Republica Moldova în NATO. Aş avea rugămintea, chiar dacă vin de la înalţi demnitari ai statului român, să nu mergeţi pe această direcţie, pentru că Republica Moldova şi-a declarat neutralitatea prin propria ei Constituţie. Şi statul român are obligaţia să respecte Constituţia Republicii Moldova, chiar dacă, sigur, avem şi elemente care nu ne convin, aflând din această Constituţiei că limba oficială este limba moldovenească. Sperăm ca lucrurile să se schimbe. Dar, din punct de vedere al abordărilor strategice, România se limitează la a susţine integrarea Republicii Moldova în UE. Când la Chişinău se va lua altă decizie, legată şi de NATO, vom susţine şi acest proces. Dar deocamdată procesul pe care noi îl susţinem este cel pe care Chişinăul îl doreşte: integrarea în UE.”

(Dar de ce diplomatii romani nu ar incuraja apartenenta celui de-al doilea stat romanesc la NATO? Doar incuraja nu impune! Ciudat noi ceilalti nepriceputi in ale politicii externe ne gandeam ca cele 3 milioane de romani de dincolo de Prut au nevoie inainte de orice, de o protectie care sa faca fata unei eventuale amenintari ruse! n.r.)

“În ceea ce priveşte problema transnistreană, rămânem consecvenţi poziţiei noastre şi nu dăm noi Chişinăului soluţii şi nici formatului 5+2 de negociere a problemei transnistrene. Misiunea noastră, pe care ne-o asumăm fără rezerve, este aceea de a susţine poziţia Chişinăului. Sigur că putem avea foarte multă fantezie legat de cum să fie rezolvată problema transnistreană. Putem avea şi fantezie, putem avea şi soluţii, dar nu suntem parte a procesului de negociere. Ceea ce noi putem face eficient este să punem la dispoziţia UE expertiza noastră cu privire la soluţionarea corectă a problemei transnistrene, pentru că UE ne reprezintă şi pe noi în negocierile legate de problema transnistreană.”

(Pai ori nu suntem parte a procesului de negociere ori UE ne reprezintă şi pe noi în negocierile legate de problema transnistreana, adica suntem parte a procesului de negocieri!. Dar Germania o fi parte a procesului de negocieri?! Probabil ca da pentru ca cei 3 milioane de romani de dincolo de Prut…vorbesc germana! Sau avem ceva obligatii fata de Berlin care ne fac sa nu ne bagam? De cand oare? n.r.)

“De asemenea, aliaţilor noştri americani le-am pus şi le vom pune în continuare la dispoziţie expertiza noastră, dar ne abţinem de la a da Chişinăului soluţiile noastre.”
(Probabil din acest motiv se plang americanii prieteneste ca au un aliat cam “cacacios”, adica fricos la frontiera de est a NATO, care nu este in stare sa-si realizeze interesele si sa stabilizeze frontiera n.r.)

“Ceea ce avem de făcut în mod onest este să susţinem poziţia Chişinăului în aceste negocieri, în organismele din care noi facem parte, iar Republica Moldova nu face parte.”

 

sursa: RGN

Prietenie ruseasca! Gazprom ne santajeaza: ori renuntati la UE, ori platiti gaze scumpe!

Semnarea unui nou contract de import a gazelor din Rusia se amână, ca urmare a cererilor Gazprom ca R.Moldova să nu accepte al Treilea Pachet Energetic al UE, scrie Adevarul preluat de Romanian Global News.
Surse din cadrul grupului de negociatori cu Gazprom susţin că, de fapt, discuţiile au fost practic sistate. Principalul motiv al acestui blocaj este faptul că gigantul rus, dar şi autorităţile de la Moscova, insistă ca Republica Moldova să renunţe la intenţia de a implementa cel de-al Treilea Pachet Energetic al UE, semnat în octombrie.
Ruşii s-au arătat extrem de iritaţi de faptul că în plin proces de negocieri privind un nou contract, R. Moldova s-a angajat să implementeze nişte reguli ce ar avea ca efect pierderea de către Gazprom a statutului de monopolist pe piaţa locală.
Al Treilea Pachet Energetic a fost adoptat de UE în acest an şi prevede separarea producerii de distribuţia gazelor. Astfel, mai multe companii vor putea folosi reţelele, iar consumatorii ar avea o mai mare alegere. Rusia crede că documentul este îndreptat contra Gazprom şi că UE încearcă astfel să obţină schimbarea mecanismului existent de formare a preţurilor la metan în funcţie de cel al petrolului, scrie Adevarul.

România şi UE , în faţa unei reveniri a comuniştilor moldoveni

Republica Moldova rămâne singura ţară europeană unde emblema secerei şi ciocanului nu a intrat definitiv în muzeul de istorie. Niciodată comuniştii moldoveni nu au fost atât de aproape să câştige primăria capitalei Chişinău, cel mai pro-european oraş din Moldova.

Se pare că Dorin Chirtoacă, candidatul alianţei europene, şi Igor Dodon, candidatul comuniştilor, vor merge într-un tur doi, dar rezultatul strâns îi alarmează, mai mult sau mai puţin, pe europeni. Cum vor reacţiona Bruxellesul şi Bucureştiul în faţa unei eventuale reveniri la putere a comuniştilor?

Prezentarea Republicii Moldova ca model de succes al parteneriatului estic a fost, pare-se, pripită. Dirk Schübel, şeful delegaţiei europene la Chişinău, avertiza la sfârşitul lunii trecute că luna de miere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova s-a terminat.

Declaraţia, făcută în plină campanie electorală pentru primăria Chişinăului, vorbea despre indecizia autorităţilor moldovene, cele pro-europene, în continuarea reformelor: ”Dacă implementarea reformelor va eşua, noi nu vom da bani”.

Deşi opinia oficială de pe holurile Parlamentului European vede Alianţa pentru Integrare Europeană ca singura garanţie pentru europenizarea republicii, Comisia Europeană îşi face şi calcule pragmatice. Un partid comunist condus de reformistul Igor Dodon, favorit la Moscova şi digerabil la Bruxelles, ar putea deveni o social-democraţie mai uşor de invitat la recepţiile europene. Cu condiţia să scape de învechitul Vladimir Voronin.

Toamna trecută, subiectul transnistrean ajunsese în vârful vrafului de dosare germano-ruse, dar astăzi chestiunea a recăzut spre bază. Dacă mai trebuia demonstrat, e limpede că problema transnistreană nu este o temă în sine, ci doar un jeton de schimb.

Ea se va rezolva doar atunci când va fi atât în interesul Rusiei cât şi al puternicilor ei parteneri europeni. Deocamdată nu este. Fără o soluţie transnistreană, integrarea europeană a Republicii Moldova rămâne doar un morcov pentru visători.

Pe 19 iunie Chişinăul va alege între Europa şi Rusia

Democraţia în Chişinău mai are o şansă. Votul din suburbii l-a propulsat, la limită, pe liberalul Dorin Chirtoacă în turul doi. Peste două săptămâni, el va concura cu comunistul Igor Dodon pentru funcţia de primar de Chişinău. Analiştii politici ancipează o competiţie electorală dură şi rezultate imprevizibile.

Comisia Electorală Centrală a anunţat că după procesarea a 99,33% din voturi în Chişinău, candidatul comunist la funcţia de primar al capitalei, Igor Dodon, a acumulat 48% din voturi, iar liberalul Dorin Chirtoacă – 46,5 la sută. Aceasta înseamnă că peste două săptămâni, în Chişinău, va avea loc turul doi al alegerilor pentru funcţia de primar. Analiştii politici spun că nici de această dată bătălia pentru capitală nu se va da pe terenul programelor economice, ci pe cel al politicii.

Publicistul Constantin Tănase scrie astăzi că şi în turul doi lupta nu se vada pentru Chişinău, ci pentru Moldova, „şi nu între Chirtoacă şi Dodon, ci între Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) şi Partidul Comuniştilor care au în spatele lor, respectiv, Europa (România) şi Rusia”.

Potrivit lui Tănase, „la cel de-al doilea tur de scrutin din 19 iunie se vor confrunta două armate: PCRM, în frunte cu generalul Voronin (avand în spate Rusia), şi AIE în frunte cu liderii acesteia Vlad Filat, Marian Lupu şi Mihai Ghimpu (având în spate Europa), iar Chirtoacă şi Dodon vor fi doar nişte simboluri ale acestor armate. Cine va învinge pe 19 iunie – Rusia sau Europa? Aceasta este miza adevarată a turului doi”, mai scrie publicistul Tănase.

Rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin sunt imprevizibile chiar dacă liderii alianţei de guvernare ar ieşi cu o poziţie consolidată privind oferirea suportului politic candidatului liberal.

Rusia a fardat „Memorandumul Kozak” şi vrea să-l resusciteze

Au loc mutări cel puţin ciudate în schema soluţionării diferendului transnistrean după întâlnirea din 29 martie a miniştrilor de externe de la Chişinău şi Moscova. Şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, l-a invitat pe premierul moldovean, Vlad Filat, în vizită oficială la Tiraspol.

Potrivit surselor noastre de la Chişinău, autorităţile moldovene au primit zilele acestea nişte documente de la Moscova care conţin elemente ale controversatului „Memorandum Kozak” de aşa-zisă federalizare, respins în 2003 de Republica Moldova.

Ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Andrei Neguţa, a fost convocat zilele acestea de viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin. Oficialul moscovit s-a interesat de modul în care partea moldovenească este dispusă „să transpună în practică negocierile de la Moscova, din 29 martie”, dintre ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, şi şeful diplomaţiei de la Chişinău, Iurie Leancă. legate de soluţionarea diferendului transnistrean. , Andrei Neguţa, în ceea ce priveşte disponibilitatea Chişinăului „de a transpune în practică negocierile de la Moscova”, am încercat să aflăm ce anume s-a negociat. Potrivit unor surse sigure, Chişinăul a primit zilele acestea nişte proiecte de document care trasează baza unei eventuale soluţii „definitive” a diferendului transnistrean. Sursele citate susţin că, de fapt, Chişinăul a primit un extras din controversatul „Memorandum Kozak” de aşa-zisă federalizare a Republicii Moldova, parafat, dar respins în cele din urmă, sub presiunea străzii, în 2003, de ex-preşedintele comunist Vladimir Voronin. Proiectele de document prevăd, între altele, rămânerea trupelor ruse pe teritoriul Moldovei şi întrunirea în şedinţe comune a deputaţilor din Parlamentul Republicii Moldova şi a celor din sovietul suprem de la Tiraspol. ei o consideră acceptabilă. Necunoscută rămâne, însă, deocamdată, poziţia SUA. adresată premierului moldovean. În invitaţie se precizează, totodată, „poziţia părţii transnistrene în privinţa problemelor de importanţă deosebită în contextul procesului de normalizare a relaţiilor dintre cele două maluri ale Nistrului”, a menţionat Iastrebceak. .

Nici autorităţile ruse, nici cele moldovene nu au oferit până acum detalii concrete despre linia de subiecte negociate de cei doi miniştri de externe. S-a anunţat doar că Moscova ar fi dispusă să accepte acordarea unui statut special Transnistriei în cadrul Republicii Moldova. Deşi, aparent, nu s-a spus nimic nou, această informaţie a fost mediatizată ca un mare succes al diplomaţiei de la Chişinău. Într-adevăr, se pare că la Moscova au fost atinse nişte detalii extrem de sensibile

Pornind de la interesul manifestat de viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, la întâlnirea cu ambasadorul moldovean

Mai mult, sursele citate susţin că partenerii europeni ai Republicii Moldova ar fi la curent cu această schemă de soluţionare a conflictului transnistrean şi că unii dintre

Surprinzător este în acest context şi gestul de ieri al pretinsului ministru al afacerilor externe al Transnistriei, Vladimir Iastrebceak. La reuniunea negociatorilor în problema transnistreană desfăşurată la Viena, acesta i-a înmânat vicepremierului moldovean pe probleme de reintegrare, Eugen Carpov, din partea liderului administraţiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, o invitaţie oficială de a vizita Transnistria

Slava Domnului!In sfarsit Moldova scapa de ungurul prorus Kalman Mizsei .Vine slovacul Miroslav Lajcak

Miroslav Lajčák

Miroslav Lajcak, fost ministru de Externe al Slovaciei, va fi noul reprezentant special al UE în R. Moldova,  înlocuindu-l în această funcţie pe ungurul pro rus Kalman Mizsei, aflat la final de mandat, transmite Romanian Global News.

Anunţul a fost făcut de seful Delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Shuebel, în cadrul unei întrevederi cu liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, scrie Timpul.md

Miroslav Lajcak va reprezenta UE în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, în formatul 5+2.

Miroslav Lajcak (48 de ani) a fost ministru de Externe al Slovaciei din ianuarie 2009 până în iulie 2010. Anterior a fost reprezentant special al UE în Bosnia şi Muntenegru. În decembrie a fost numit director pentru Rusia, Vecinătatea estică şi Balcanii de Vest al Serviciului European pentru Acţiune Externă. Şi-a făcut doctoratul în relaţii internaţionale la Moscova şi vorbeşte fluent limba rusă.

De ce n-a gasit Bruxellul pe cineva care vorbeste limba romana? Intrebarea este retorica tinand cont ca lobbyul Romaniei acolo este zero.

Romania continua sa sustina R. Moldova in demersul de aderare la UE

Traian Basescu-Presedintele Romaniei

Romania continua sa sustina R. Moldova in demersul de aderare la UE, pornind de la premisa ca si viitorul guvern de la Chisinau sa doreasca mentinerea pe aceeasi cale europeana, a spus seful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Manoiu, prezent la intalnire. In plus, Basescu a reiterat dorinta Romaniei de a fi evaluata in aderarea la Schengen potrivit criteriilor tehnice. Presedintele a mai vorbit si despre politici europene, urmatoarea proiectie financiara 2014-2020, guvernanta economica europeana si rezultatele summit-ului de la Astana, sustin surse consultate de HotNews.ro.

„S-a discutat si despre Moldova, urmare a alegerilor de acolo. Consideratiile au vizat mai ales perioada postelectorala. Acum discutia este mai degraba in plan speculativ. Intrebarile au fost legate de asteptari. Se asteapta formarea coalitiei de guvernare, pozitia Romaniei in ce priveste sprijinul acordat Moldovei pentru aderare este aceeasi, nu s-a modificat, premisa fiind aceea ca si guvernul care va rezulta din negocieri, evident, sa doreasca mentinerea pe aceeasi traiectorie”, a declarat spus Bogdan Manoiu.

Potrivit sefului DAE, Basescu ar fi reiterat pozitia mai veche a Romaniei de a trata R. Moldova in regimul similar tarilor din Balcanii de Vest privind aderarea la UE.