Washington Post: Putin face tot posibilul să saboteze Acordul R.Moldova-UE

Președintele Rusiei face tot posibilul să saboteze semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, titrează prestigioasa publicație americană Washington Post, transmite RGN.

„Timp de un deceniu și mai mult, după căderea imperiului sovietic, noua republică independentă – Moldova, a fost privită în Occident ca un coș. Guvernată de un partid comunist, republica era cunoscută, în special, pentru traficul de organe și traficul de femei”, scrie The Washington Post, preluat de Jurnal.md

„La începutul acestei luni Rusia brusc a interzis importul de vinuri din RM – unul din cele mai exportate produse ale țării – sub un pretext birocratic. Ba chiar a a amenințat cu întreruperea livrărilor de gaz, Rusia fiind furnizorul exclusiv al RM în acest domeniu. Muncitorii moldoveni din Rusia sunt expluzați de acolo fără prea multe explicații. Putin a obținut o victorie în lupta cu Armenia, un stat mic care este dependent de Rusia atât energetic cât și la capitolul securitate. Armenia a renunțat la intențiile sale de a se alătura UE, în schimb a declarat că se va alătura Uniunii Vamale. Dar Moldova, Ucraina și Georgia stau ferm pe poziții, susținând că vor continua procedurile de aderare cu UE”, mai relatează publicația.

Despre același lucru scrie și publicația The Journal of Turkish Weekly, citată de Unimedia.

Analiștii spun că sprijinul UE acordat țărilor precum Ucraina și Republica Moldova este rezultatul direct al tacticilor Moscovei în regiune, care include boicoturi, amenințări cu războaie comerciale, utilizarea securității energetice pentru a câștiga influență politică, și incitare la nemulțumiri în rândul minorităților rusofone.

„Până în prezent, UE presupunea naiv că există o mulțime de situații win-win și, dacă discutăm doar frumos cu rușii, atunci vom putea ajunge la o soluție bună. Nu este cazul. Există un joc cu sumă nulă și, fie trebuie să alegi Rusia, fie UE. Și cred că UE ar trebui să lupte mult mai dur decât a făcut-o în trecut,” declară publicistul britanic, expert în politica externă a Federației Ruse, Edward Lucas.

„Ca și în Ucraina, eforturile Moscovei de a convinge Republica Moldova să renunțe la un acord de asociere UE nu se bucură de prea multe progrese.

La 11 septembrie, Rusia a interzis importul de vinuri și băuturi alcoolice din Moldova. Drept răspuns, comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloș, a propus eliminarea tuturor restricțiilor la importul vinurilor moldovenești înainte de parafarea Acordului de asociere a Republicii Moldova cu UE,” scrie publicația.

sursa :RGN

Autoritățile ucrainiene fac presiuni pentru a închide școli românești în Nordul Bucovinei

Minoritatea românească din Bucovina de Nord (Ucraina) s-a trezit zilele acestea cu presiuni şi ameniţări din partea autorităţilor ucrainene pentru a se închide şcolile româneşti. Primarii din satele româneşti, împreună cu autorităţile şcolare raionale, merg la localnici şi îi obligă să semneze tabele prin care să se închidă şcolile în limba română şi copiii lor să treacă la şcoala ucraineană scrie NapocaNews.

În satul Ropcea, înfiinţat de către Ştefan cel Mare în urma victoriei împotriva polonezilor de la Codrii Cosminului din 1497, autorităţile ucrainiene au demarat un proces în forţă prin care ţăranii români sunt obligaţi şi ameninţaţi cu bătaia să semneze liste pentru ca şcoala românească din sat să se închidă, iar copiii să fie transferaţi la şcoala în limba ucraineană.

Un intelectual al comunei Ropcea din Bucovina de Nord, care a dorit să-şi păstreze anonimatul de teama represiunilor a declarat exclusiv pentru NapocaNews: „Ceea ce se întâmplă zilele acestea în satele româneşti din Ucraina nu s-a întâmplat nici pe vremea URSS. Ne e frică de funcţionarii şi poliţiştii ucrainieni care ne ameninţă că ne închid şcoala românească şi ne vor trimite copiii la şcoala ucraineană. La început au semnat listele proştii satului de frică, dar majoritatea ţăranilor din sat refuză să semneze petiţia autorităţilor. Acum aşteptăm ca ameninţările ucrainienilor să se împlinească. Vrem ca România să intervină şi să ceară guvernului de la Kiev să înceteze cu presiunile. Vrem copiii noştri să meargă la şcoala românească din sat, nu să se închidă.”

Despre situaţia dramatică din satele locuite de românii din Ucraina şi acţiunile autorităţilor ucrainene de a se închide şcolile româneşti Guvernul de la Bucureşti nu ştie nimic. Sperăm că în urma acestui apel public Bucureştiul să intreprindă măsuri diplomatice pe lângă Kiev pentru a înceta presiunile privind închiderea şcolilor româneşti din Bucovina de Nord.

Pânã în 1940, Bucovina de Nord era o provincie româneasca. Ca urmare a pactului Ribbentrop – Molotov, încheiat între Germania hitleristã si Rusia stalinistã, Bucovina de Nord a fost anexatã cu forţa de Uniunea Sovieticã în 28 iunie 1940. In 1991 când s-a destrãmat URSS, Bucovina de Nord a rãmas în componenţa Ucrainei, din care face parte si în prezent. Bucovina de Nord a carei capitalã este Cernãuti (Tchernovtsy în ucraineanã) este o provincie cu majoritate româneascã. În Ucraina trăiesc în prezent peste jumătate de milion de români, separați artificial de autoritățile ucrainiene în români și moldoveni.

Teofil Bauer, amabasadorul Ucrainei, minte la Bucuresti asa cum mintea si la Cernauti

Teofil Baer in momentul acreditarii

Intr-o conferinta de presa tinuta pe 9 februarie la Bucuresti, actualul ambasador al Ucrainei la Bucuresti, Teofil Bauer, fost guvernator al Regiunii Cernauti si unul din vectorii principali de asimilare pe care statul ucrainian ii folosea impotriva comunitatii romanesti din zona, a facut cateva referiri la apelurile repetate ale Bucureştiului cu privire la respectarea drepturilor românilor din Ucraina,

Legat de acest subiect ambasadorul Teofil Bauer a declarat preluat de www.ziuaveche.ro :
”Îmi este foarte uşor să vorbesc pe această, deoarece sunt originar din Bucovina şi cunosc condiţiile reale de convieţuire a minorităţilor şi majorităţii din Bucovina. Pot să vă spun căUcraina şi-a îndeplinit toate obligaţiile în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor naţionale. Ceea ce face Ucraina în acest domeniu răspunde în totalitate cerinţelor europene şi internaţionale. 
De exemplu, conform recensământului din 2001, în Ucraina trăiesc aproximativ 150.000 de persoane care se declară etnici români. Aceştia locuiesc, în principal, în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa. În regiunea Cernăuţi, de exemplu, etnicii români constituie 12,5% din populaţie, în Transcarpatia sunt 3,7%, iar în Odesa sunt cei mai puţini. Un alt exemplu – în România sunt circa 55.000 de etnici ucraineni. În aceste condiţii, la 150.000 de români care trăiesc în Ucraina, există aproximativ 90 de unităţi şcolare, unde toate materiile sunt predate înlimba română. În acelaşi timp, în România, pentru cei 55.000 de ucraineni au un singur liceu cu predare în limba ucraineană”.
Diplomatul a menţionat că a vizitat recent Liceul ucrainean “Taras Sevcenko” de la Sighetu Marmaţiei şi a fost surprins în mod neplăcut de faptul că instituţia de învăţământ nu beneficiază de dotările necesare.
“Săptămâna viitoare, urmează să mă întâlnesc cu ministrul român al învăţământului şi una dintre problemele pe care le voi ridica va referi la necesitatea susţinerii de către statul român a acestui liceu ucrainean” – a adăugat ambasadorul, subliniind că problema minorităţilor naţionale nu este o problemă în relaţiile dintre România şi Ucraina şi că aceasta nu trebuie să se regăsească în relaţiile bilaterale ca o chestiune nerezolvată.

Evident din declaratiile sale, mesajul ambasadorului ucrainian este acelasi ca cel al fostului guvernator al Regiunii Cernauti, atunci cand individul facea presiuni inimaginabile pentru inchiderea scolilor romanesti sau a claselor de limba romana.

Mana in mana cu securitatea ucrainiana individul ajuns ambasador in Romania, facea dosare si incerca mai apoi sa santajeze pe liderii romani din zona care actionau pentru apararea identitatii romanesti a romanilor din zona.

Teofil Bauer in Bucovina de Nord si Anatol Fetescu in Sudul Basarabiei, se stia ca sunt oamenii securitatii ucrainiene care lucra prin ei impotriva comunitatii romanesti si pentru divizarea acesteia in romani si moldoveni.

Pentru a limpezi lucrurile si a demonstra minciunile ambasadorului ucrainian Romanian Global News reaminteste pe scurt situatia romanilor din Ucraina:

După semnarea şi ratificarea Tratatului bilateral româno-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate măsuri şi acţiuni concrete care să aducă la îndeplinire prevederile acestuia referitoare la comunităţile româneşti din Ucraina. Prevalându-se de situaţia economică dificilă, conducerea de la Kiev şi autorităţile regionale aduc în prim-planul atenţiei populaţiei românești insuficienţa resurselor financiare, prin care motivează inoportunitatea angajării unor cheltuieli necesare susţinerii materiale a iniţiativelor de revitalizare culturală, educaţională şi religioasă, cu specific românesc, în localităţile cu pondere majoritară a etnicilor români.
Prin intermediul mass-media şi în contactele directe la diverse întruniri cu reprezentanţii localităţilor cu pondere românească, autorităţile ucrainene acreditează ideea că, în virtuteaConstituţiei Ucrainei, statul a acordat în permanenţă o atenţie deosebită respectării tuturor drepturilor comunităţilor româneşti, tratament care nu se aplică etnicilor ucraineni din România, acuzând deschis statul român de neadaptare la concepţiile moderne ale practicii politice faţă de minorităţi.

Maldaboul Marian Lupu, s-a intalnit cu agentii securitatii ucrainiene care lupta impotriva romanilor din Ucraina

Moldoboul Lupu la taifas cu antiromanii din Odesa

Intr-un comunicat care are toate atributele stalinismului sovietic, Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova anunta ca  “În cadrul întrevederii, reprezentanții diasporei l-au informat pe Președintele Parlamentului că moldovenii stabiliți în Ucraina desfășoară proiecte cultural-științifice și artistice, alte activități de păstrare a identităţii naţional-culturale a persoanelor originare din Republica Moldova”, transmite Romanian Global News.

Ideea ca romanii/moldoveni din Sudul Basarabiei(reg. Odesa) ar fi “diaspora”, termen utilizat atunci cand vorbesti de cei care au emigrat din tara de bastina, adica nu ar fi bastinasi acolo unde locuiesc in prezent, demonstreaza tampenia care inca bantuie prin mintea lui Marian Lupu, inghetata in epoca lui Stalin. Prostia merge chiar mai departe in comunicatul cu pricina, acesta vorbind de “moldovenii stabiliti in Ucraina”.
Este greu de decelat daca este vorba de ticalosie sau de prostie crasa.

Dar asta nu este tot! Cu cine credeti ca s-a intalnit Lupu la Odesa? Ei bine cu fratelele sau in ale stalinismului, agentul antiroman al serviciilor secrete ucrainiene, Anatol Fetescu.
In concordanta cu tezele serviciilor secrete ucrainiene un analfabet de talia lui Fetescu nu putea pomeni la randul sau, in cadrul discutiilor, decat de “moldovenii din diaspora”.
Cert este ca cei doi s-au inteles in  “antrenarea diasporei  în calitate de actor pentru consolidarea statalității și dezvoltarea ţării de baştină”.
Si apropos, localitate unde a mers Lupu, compact romaneasca se numeste Satul Nou si nu Novosiolovka asa cum debiteaza “ucrainienii”de la  Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova .

Saracii! Daca prostia ar durea….!

Pentru a savura un text stalinist emis in zilele noastre Romanian Global News reia intregul comunicat emis de “inteligenta” Direcție comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova:

Chișinău, 10 iulie 2012 – Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, a avut ieri o întrevedere cu reprezentanții diasporei moldovenești din Ucraina, în timpul vizitei de lucru la Odesa.

Cu toata presiunea primitiva a autoritatilor ucrainiene, Biserica romaneasca din Hagi–Curda a fost sfintita de Mitropolitul Basarabiei

Foto: inconstantin.ro

Sambata 16 iulie, pe fondul prezentei masive a militiei si trupelor speciale ucrainiene, a trei autocare cu cazaci si a incercarii autoritatilor ucrainiene de a impiedica evenimentul, a avut loc ceremonia de sfintire a bisericii cu Hramul „Sfintii Apostoli Petru si Pavel” a parohiei Hagi –Curda (Ceamasovca) din Sudul Basarabiei, Ucraina (regiunea Odesa), singura structura bisericeasca din Ucraina apartinand Mitropoliei Basarabiei, adica Bisericii Ortodoxe Romane, transmite corespondentul Romanian Global News din Sudul Basarabiei.

Sfintirea a fost  facuta de Mitropolitul Basarabiei, IPS Petru, alaturi de mai multi preoti.

La slujba de sfintire au participat secretarul general al Consiliului Mondial Roman, Nicolae Popa, unul dintre ctitorii bisericii, Vasile Iordachescu, un alt ctitor al bisericii, Presedintele Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni din Senatul Romaniei, senatorul Viorel Badea, deputatul basarabean Gheorghe Brega, reprezentanti ai asociatiilor romanesti din Sudul Basarabiei, ca Anatol Popescu si din Nordul Bucovinei ca scriitorul Vasile Tarateanu, Cristi Dumitru, directorul general al Centrului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru romanii de pretutindeni din cadrul MAE, Eugen Popescu, presedinte executiv al Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni, avocatul Antonie Popescu si avocatul Mihai Nicolae de la “Fratii Glolesti”, numerosi jurnalisti din Bucuresti si Chisinau, functionari ai Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni si nu in ultimul rand consulul general al Romaniei la Odesa, Cerasela Nicolas si consulul Mihai Oprescu.

Biserica a fost construita cu sprijinul nemijlocit al domnului Nicolae Popa, secretar general al Consiliului Mondial Roman din SUA, care a donat peste 50.000 de dolari US si cu sprijinul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni.

La invitatia Consiliului Mondial Roman, prin dl. Nicolae Popa, mai multi studenti din Romania si R. Moldova, insotiti si de jurnalisti au incercat sa participe la sfintirea bisericii. Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni impreuna cu casa de avocatura „Ţuca Zbârcea & Asociaţii”, a asigurat finantarea unui autocar din Bucuresti care a transportat studenti pe traseul Bucuresti-Ceamasovca.

Din pacate autoritatile ucrainiene si-au aratat din nou primitivismul sovietic blocand intrarea in Ucraina a autocarelor cu studenti, inclusiv pe cel finantat de DRP.

Dupa sase ore tot felul de hartuiri si amenintati, timp in care studentii si jurnalistii care ii insoteau au stat in autocare pe o temperatura de 37 grade celsius, dupa ce presa din Romania a inceput sa relateze ce se intampla si dupa interventia curajoasa a consulului Mihai Oprescu, acesta fiind amenintat si scos din vama de catre reprezentantul SBU-ului ucrainian (serviciul secret), primului autocar i s-a dat drumul, evident dupa ce slujba de sfintire de la Hagi-Curda se terminase, sub masiva supravehgere a militiei si trupelor speciale ucrainiene.

Intre timp, in continuarea stalinismului bine impregnat in in creierul autoritatilor proaspatului stat ucrainian, securitatea acestuia (fostul KGB rusesc), au expulzat doi dintre jurnalistii care incercau sa ajunga la Hagi-Curda. Valentin Tigau de la Radio Romania Actualitati si Simona Lazar de la Jurnalul National au fost preluati de actualul KGB ucrainian si trecuti frontiera ucrainiana.

Dan Dungaciu:„Chişinăul trebuie să decidă odată – spre Est sau spre Vest”

Profesorul Dan Dungaciu explică faptul că raporturile ţării noastre cu Federaţia Rusă sunt mult mai greu de gestionat decât cele cu autorităţile de la Budapesta şi că România joacă timid cartea politicii externe.

Unul dintre puţinii experţi ai României în problemele spaţiului răsăritean, Dan Dungaciu a îmbinat parcursul academic cu funcţiile publice. A fost subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi consilier al preşedintelui Republicii Moldova, poziţii de la nivelul cărora a observat cum se fac şi cum se desfac temele arzătoare de politică externă. Dan Dungaciu conduce acum Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române şi priveşte cu atenţie la modul în care autorităţile se îngrijesc de relaţiile cu vecinii. În rândurile de mai jos veţi afla cât mai contăm din punct de vedere al influenţei diplomatice, comparativ cu Ungaria, dar şi cum stau lucrurile, cu adevărat, în Republica Moldova. Referitor la Rusia, există o veste proastă, dar şi una bună. Lecturând dialogul, veţi înţelege despre ce este vorba.

CARTE DE VIZITĂ

– S-a născut la 3 octombrie 1968, la Târgu Mureş.
– Deţine distincţia de stat „Ordinul de Onoare” al Republicii Moldova.
– A urmat stagii de pregătire la universităţi din Statele Unite, Marea Britanie, Austria, Ungaria, Grecia etc.
– Este profesor universitar la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti.
– Subsecretar de stat pentru românii de pretutindeni (2003).
– Consilier al preşedintelui R. Moldova pe probleme de integrare europeană (2011)
– Director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române.
– În 2011 a publicat la Editura Cartier volumul „Basarabia e România? Dileme identitare şi (geo)politice în R. Moldova”.

„Republica Moldova trebuie să se rupă de Ucraina”

„Adevărul”: Mai contează România în discuţiile dintre marile puteri referitoare la situaţia Republicii Moldova? Cum ne poziţionăm?

Dan Dungaciu: Senzaţia mea este că România are cu siguranţă o poziţie, cel puţin cea care derivă din statutul ei de membru al Uniunii Europene. Aşadar, din această perspectivă, dacă Republica Moldova discută cu Uniunea Europeană, cu siguranţă că va discuta şi cu România. Acum, sigur, problema care se pune este în ce măsură expertiza noastră pe Republica Moldova, incluzând aici şi Transnistria, este ascultată sau devine definitorie în maniera în care Bruxelles-ul îşi face politicile. Deci, din punctul acesta de vedere, pot să existe anumite, nu neapărat dubii, dar măcar dubitaţii pentru că România încă nu şi-a asumat acest rol de principal exponent al poziţionării geopolitice a Republicii Moldova, la nivelul Bruxelles-ului.

Revine în discuţie chestiunea pressingului pe care ar trebui să-l facă România la Bruxelles pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul de aderare la UE. Pentru Chişinău, zece ani de acum încolo vi se pare un termen realist?

Tocmai pentru că e un termen nerealist România trebuie să facă acest pressing. Pentru că, dacă nu-l face, nu ştiu cine ar putea să facă acest pressing. Din nefericire, cum bine aţi sugerat, contextul în care se află acum Republica Moldova nu este neapărat cel mai favorabil. La un moment dat, Republica Moldova a fost „în modă”, cum spunea Ministrul Afacerilor Externe din România. A fost „în modă”, nu neapărat datorită ei, ci pentru că Ucraina, principalul pivot, principalul actor în această regiune a făcut un pas înapoi faţă de proiectul euroatlantic. Schimbarea de preşedinte la Kiev a făcut ca Ucraina să se orienteze, tranşant uneori, spre spaţiul răsăritean. Asta a făcut ca Republica Moldova să rămână cam singurul actor care încă mai are aspiraţii europene credibile. Republica Moldova a rămas singurul actor prin care şi Bruxelles-ul se poate justifica pe relaţia cu Răsăritul. Dar ultimele evenimente care s-au petrecut, inclusiv criza din Orientul Mijlociu, care nu ştim cât va mai dura, au făcut ca această zonă să fie mai puţin vizibilă. Energiile canalizate într-acolo au fost şi vor fi tot mai mici şi mă refer la energiile diplomatice şi la cele financiare.

Senzaţia generală este că Republica Moldova a rămas o zonă-tampon între Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană. Cât de corectă e percepţia aceasta?

Ucraina este mai degrabă zona-tampon care poate, într-un fel, să facă diferenţa. Republica Moldova – cred că pentru prima dată în istoria ei – ar trebui să încerce să se rupă explicit de poziţionarea, care anterior o avantaja, cu Ucraina. Dacă la Kiev lucrurile merg prost, Republica Moldova trebuie să se smulgă din pachetul necâştigător cu Ucraina şi să o lase să fie zona-tampon despre care spuneaţi.

Putem vorbi de o decuplare a Chişinăului de acest „pachet” diplomatic, în condiţiile în care Guvernul Filat, la aproape trei luni de la alegeri, creează impresia că s-a distanţat oarecum de orientarea europeană fermă?

Dacă Guvernul Filat lasă impresia asta, nu e bine deloc. Dar eu nu cred că lucrurile stau aşa… Republica Moldova, teoretic şi practic, ar putea să facă decuplarea de care spuneţi, dar există la unii temerea că o decuplare prea consistentă ar genera o apropiere prea mare faţă de România… Deocamdată, formal, Republica Moldova se află în Parteneriatul Estic. Asta înseamnă că nu are în acest moment nicio garanţie pentru integrarea în Uniunea Europeană, nu are nici măcar o garanţie că se vor liberaliza vizele. Totul este la nivel de potenţialitate. Deci, Republica Moldova nu poate să se extragă din pachetul răsăritean, dar poate să devină prima în acest pachet şi să spere că Bruxelles-ul va recompensa individual fiecare membru, nu după ce face pachetul în integralitatea lui. Pentru că Moldova este acum alături de ţări precum Belarusul, de pildă, iar Belarusul n-are nicio şansă pe termen mediu să intre în Uniunea Europeană. Acesta este marele test al Guvernului Filat, al Alianţei pentru Integrare Europeană, în ultimă instanţă.

Republica Moldova a rămas cam singurul actor care încă mai are aspiraţii europene credibile.

Kievul vrea tratat de frontieră cu Moldova

Declaraţiile suprinzătoare ale preşedintelui român Traian Băsescu referitoare la integritatea teritorială a statului moldovean au determinat Kievul să anunţe intenţia semnării unui tratat privind frontiera de stat cu Republica Moldova.

Cotidianul rus Nezavisimaia a comentat într-un articol remarcile liderului de la Bucureşti, cunoscut pentru declaraţiile unioniste, citează site-ul Unimedia.md. Traian Băsescu a declarat recent că o parte din regiunea Odessei ar trebui să revină Republicii Moldova.

Ministrul ucrainean de Externe, Volodimir Ogrizko, a declarat că, în urma declaraţiilor neaşteptate venite de la Bucureşti, Ucraina şi Republica Moldova urmează să semneze un tratat privind frontiera de stat şi, în acest caz, discuţiile pe această temă se vor încheia, potrivit ziarului rus.