Simulacru de introducere a limbii române în școlile din Timoc. Serbia își bate iarăși joc de angajamentele luate față de România, OSCE și UE

Serbia continuă să-și bată joc de angajamentele luate prin acordurile bilaterale cu România și față de angajamentele luate față de OSCE și UE, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.

Cu doua zile în urmă, după începerea cursurilor școlilor din Serbia, autoritățile sârbe au pus în scenă un nou simulacru de sondaj în care întreabă copiii români/vlahi din Zaicear și Bor dacă vor să învețe optional limba română.

Date pentru a fi completate de pe o zi pe alta, pentru a nu lăsa timp de reacție părinților și organizațiilor românești, formularele care trebuiesc completate, dincolo de faptul că nu acoperă Branicevo și Morava, județe locuite masiv de români/vlahi, seamănă confuzie și sunt făcute special pentru ca elevul sau părintele să fie pus în situația extrem de dificilă din perspectiva viitorului copiilor, de a alege între informatică și limba română.

Conform angajamentelor Serbiei, de la 1 septembrie 2013 limba română trebuia introdusă în școlile din Timoc. În martie 2013 autoritățile sârbe au mai desfășurat un sondaj (din care județele Branicevo și Morava au fost excluse) în județele Bor și Zaicear, în care 1617 elevi au ales să studieze limba română în anul școlar care începea la 1 septembrie.

În acest moment în Timoc nu se studiază limba română în nicio școală.

Iată formularul împărțit de autoritățile sârbe în Scoala „3 Octombrie” din BOR. Aici apare la punctul 2, Limba română, la punctul 5 Informatica și surpriză la punctul 4 apare invenția staliniștilor de la Belgrad, „Vorbirea Vlahă”.
Nu numai că „vorbirea vlahă” este trecută în formularele sondajului inutil și manipulatoriu pe care autoritățile sârbe îl fac în anumite școli din Timoc, dar invenția stalinistă apare inclusiv în monitorul oficial din Serbia. Romanian Global News îl prezintă în exclusivitate.

Autoritățile ucrainiene fac presiuni pentru a închide școli românești în Nordul Bucovinei

Minoritatea românească din Bucovina de Nord (Ucraina) s-a trezit zilele acestea cu presiuni şi ameniţări din partea autorităţilor ucrainene pentru a se închide şcolile româneşti. Primarii din satele româneşti, împreună cu autorităţile şcolare raionale, merg la localnici şi îi obligă să semneze tabele prin care să se închidă şcolile în limba română şi copiii lor să treacă la şcoala ucraineană scrie NapocaNews.

În satul Ropcea, înfiinţat de către Ştefan cel Mare în urma victoriei împotriva polonezilor de la Codrii Cosminului din 1497, autorităţile ucrainiene au demarat un proces în forţă prin care ţăranii români sunt obligaţi şi ameninţaţi cu bătaia să semneze liste pentru ca şcoala românească din sat să se închidă, iar copiii să fie transferaţi la şcoala în limba ucraineană.

Un intelectual al comunei Ropcea din Bucovina de Nord, care a dorit să-şi păstreze anonimatul de teama represiunilor a declarat exclusiv pentru NapocaNews: „Ceea ce se întâmplă zilele acestea în satele româneşti din Ucraina nu s-a întâmplat nici pe vremea URSS. Ne e frică de funcţionarii şi poliţiştii ucrainieni care ne ameninţă că ne închid şcoala românească şi ne vor trimite copiii la şcoala ucraineană. La început au semnat listele proştii satului de frică, dar majoritatea ţăranilor din sat refuză să semneze petiţia autorităţilor. Acum aşteptăm ca ameninţările ucrainienilor să se împlinească. Vrem ca România să intervină şi să ceară guvernului de la Kiev să înceteze cu presiunile. Vrem copiii noştri să meargă la şcoala românească din sat, nu să se închidă.”

Despre situaţia dramatică din satele locuite de românii din Ucraina şi acţiunile autorităţilor ucrainene de a se închide şcolile româneşti Guvernul de la Bucureşti nu ştie nimic. Sperăm că în urma acestui apel public Bucureştiul să intreprindă măsuri diplomatice pe lângă Kiev pentru a înceta presiunile privind închiderea şcolilor româneşti din Bucovina de Nord.

Pânã în 1940, Bucovina de Nord era o provincie româneasca. Ca urmare a pactului Ribbentrop – Molotov, încheiat între Germania hitleristã si Rusia stalinistã, Bucovina de Nord a fost anexatã cu forţa de Uniunea Sovieticã în 28 iunie 1940. In 1991 când s-a destrãmat URSS, Bucovina de Nord a rãmas în componenţa Ucrainei, din care face parte si în prezent. Bucovina de Nord a carei capitalã este Cernãuti (Tchernovtsy în ucraineanã) este o provincie cu majoritate româneascã. În Ucraina trăiesc în prezent peste jumătate de milion de români, separați artificial de autoritățile ucrainiene în români și moldoveni.

29 iulie, Ziua Imnului Național al românilor și al României

29 iulie este Ziua Imnului Naţional al românilor și al României , „Deşteaptă-te române!”. Pe 29 iulie, în anul 1848, în parcul Zavoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unui grup de tineri, avandu-l în frunte pe Anton Pann, s-a intonat pentru prima oara imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, devenit după Revoluţia anticomunista din 1989, imnul naţional al României, transmite Romanian Global News.

Textul Imnului Naţional îl constituie versurile poeziei „Un răsunet”, scrisă de poetul Andrei Mureşanu, unul dintre liderii revoluţiei paşoptiste din Transilvania. Melodia Imnului a fost compusă de George Ucenescu, învăţător şi cântăreţ bisericesc, care i-a şi dat drept titlu primul vers, „Deşteaptă-te, Române!”, scrie col (r) Nicolae Grosu în faclia.ro.

De la George Ucenescu se ştie că, în primăvara anului 1848, poetul Andrei Mureşanu căuta o melodie după care să compună un sonet pentru o petrecere cu amicii săi. George Ucenescu povesteşte: „ Am cântat mai multe cântece de probă, iar sosind la ultimul cânt „ Din sânul maicii mele”, iată că vine poetul împreună cu patru domni români (erau revoluţionari sosiţi de la Blaj şi găzduiţi la Braşov, între care Nicolae Bălcescu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac, Vasile Alecsandri) (…) îmi dete d. Andrei Murăşan poesia făcută (…). Îi probăm puţine rânduri şi văzând că în tot melosul este o minune potrivit, l-am cântat cu vocea mea tânără şi puternică până la fine (…) Din ziua aceea, cântecul „Deşteaptă-te, Române!” s-a făcut cel mai plăcut şi familiar, iar eu eram poftit în toate părţile ca să-l cânt şi să învăţ tinerimea să-l cânte bine şi regulat”.

În anul 1850, George Ucenescu a mers, împreună cu Anton Pann, la Bucureşti, pentru a continua studiile muzicale. Anton Pann cunoaşte şi popularizează Imnul, încât Episcopul Buzăului, Iosif Naniescu, viitorul Mitropolit, lansează informaţia eronată că Anton Pann ar fi compus melodia Imnului. După ce a fost interpretat la Braşov şi chiar în Munţii Apuseni, la 29 iulie 1848, la o întrunire la Râmnicu Vâlcea, a fost intonat Imnul „Deşteaptă-te, Române!”, data fiind oficializată ca zi a Imnului Naţional al României. Aceasta este, pe scurt, istoria Imnului nostru Naţional ”Deşteaptă-te, Române!”, adoptat oficial la 24 martie 1990.

Începand din 1848, „Desteaptă-te, romane!” a fost cântecul care i-a condus pe români, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Razboiul de independenţă (1877 – 1878), Primul şi Al Doilea Razboi Mondial, dar și în timpul evenimentelor din decembrie 1989.

Conform Constituţiei României, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

Romanian Anthem Romania – Desteapta-te Romane Imnul National

sursa :rgn

Gazoductul Iași – Ungheni: „proiect de suflet” sau… ce?

Dan Dungaciu

Cea mai importantă temă pe agenda bilaterală București – Chișinău este gazoductul Iași-Ungheni. Acesta ar fi fost proiectul sub egida căruia trebuia așezată relația bilaterală încă din 2009. De ce nu s-a făcut, nu mai e cazul să discutăm aici. Se preconizează – a câta oară? – demararea proiectului pe 27 august, anul acesta. Dificultățile de implementare nu sunt puține (exproprieri, licitații, documentația pentru Bruxelles), la fel și cele care țin de gestionarea efectivă a proiectului (Gazpromul are 50% în compania de transport Moldgaz, la care se adaugă circa 15% ale Transnistriei).

Conducta de interconectare Ungheni-Iași va avea însă o capacitate de transport de 1,5 miliarde de metri cubi pe an, ceea ce înseamnă că va acoperi integral nevoia de gaz a teritoriului controlat de către autoritățile legale de la Chișinău. De aici trebuie plecat în orice abordare, în condițiile în care datoria Transnistriei pentru gazul rusesc, ajunsă la 3,7 miliarde USD, trece automat în contul Chișinăului, deși gazul este consumat exclusiv în stânga Nistrului.

Ce înseamnă, de fapt, acest proiect pentru București și Chișinău?

Traian Băsescu l-a numit „proiect de suflet”, în nota deja consacrată a discursului politicienilor din dreapta Prutului atunci când vine vorba despre proiectele care vizează R. Moldova. Ce înseamnă „proiect de suflet” nu e greu să descifrăm. În esență, este ceva care vine ca o necesitate izvorâtă din alte rațiuni decât cele strict pragmatice sau comerciale. Că acest gazoduct, la un moment dat, va putea fi utilizat pe o relație comercială cu Estul (dată fiind capacitea lui nu doar de a exporta gaz din România, dar și de a importa), este o altă discuție. Miza principală, însă, la București, este mai degrabă alta.Premierul României a spus-o și el explicit: „să ajutăm R. Moldova să devină independentă energetic”.

Planul PRO-Vilnius și Transnistria

„A trecut întâi o boare pe deasupra viilor…”. Și s-a pornit, mai abitir decât în poezia inegalabilului Topârceanu, agitația la Chișinău. Ideea decuplării, fie și temporară, a R. Moldova de Transnistria a stârnit revolta unei bune părți a comentatorilor (e drept, și adeziunea altora).

S-a vorbit cu indignare despre „precedentul Kosovo”, Dughin, „teritorii contra UE”, Uniunea Eurasiatică, resurecția planului Belkovschi, unirea cu România și alte câte și mai câte. Punctul culminant al disputei a fost – atenție! – acreditarea existenței unui „plan anti-Vilnius”.

Faptul că s-a descoperit existența unui „plan anti-Vilnius”, menit să blocheze apropierea R. Moldova de spațiul european, nu este cel mai rău lucru. Problema este că s-a descoperit nițel cam târziu, căci un asemenea plan durează de mai bine de 20 de ani!

A început odată cu decuplarea de facto a Tiraspolului de Chișinău și războiul din Transnistria, a continuat cu semnarea Acordurilor de la Alma-Ata, cu guvernarea agrariană și resurecția proiectului identitar moldovenist, Memorandumul Primakov și eșecul ADR-ului, puseurile anti-București și, ulterior, anti-UE ale guvernării comuniste, fiind oprit, temporar, doar de ieșirea în stradă a tinerilor de la 7 aprilie 2009.

Temporar, căci cineva ar putea să includă în „planul anti-Vilnius” și destrămarea AIE2 și tot ce a urmat: timpul pierdut al Chișinăului, scăderea drastică de imagine a republicii la Bruxelles și dezamăgirea necamuflată a oficialilor europeni, abandonarea R. Moldova de către unii parteneri de finanțare, jubilația de tip rogozian din centrul Chișinăului.

Dar asta este acum istorie. Astăzi, este clar că  mult mai predictibilul și credibilul Iurie Leancă are o misiune dificilă în a gestiona „planul pro-Vilnius”. Nu e simplu, mai ales că tentația ocultării realităților devine sportul preferat al unora la Chișinău.

Realitatea vorbește însă de la sine: dacă la începutul anului 2013, un înalt oficial al Chișinăului, acum și mai înalt, sugera pentru Vilnius un soi de „Ukraine plus” pentru R. Moldova, astăzi Chișinăul se zbate să ajungă din urmă Kievul și speră (doar) la o parafare a acordurilor economice și politice cu UE (liberalizarea vizelor este alt dosar) alături de… Georgia și Armenia, devenite partenere cu „povestea de succes”, deși nu au frontieră cu UE și au trecut prin războaie după 1989!

Cam aici ne situăm în acest moment, iar timpul nu mai are răbdare. De aceea, dincolo de retorica îngrijorării prost plasate, trebuie să admitem și să comunicăm public un lucru pe care toată lumea îl știe, un fost președinte al R. Moldova l-a afirmat explicit, iar guvernarea îl practică.

Miza fundamentală a planului pro-Vilnius este securizarea frontierei estice a R. Moldova și controlarea, la nivelul cerințelor europene, a fluxurilor migraționale și comerciale dinspre estul republicii. Că se numește „frontieră administrativă” sau altfel, că se declară Transnistria „teritoriu ocupat”, că revine în discuție precedentul Kosovo, că asta presupune o decuplare temporară de regiunea separatistă sau că operațiunea este percepută astfel la Tiraspol, la Moscova, sau de către promotorii planului anti-Vilnius din interiorul republicii – este o altă chestiune.

Chișinăul nu își mai permite să aștepte sau să rateze. „Planul pro-Vilnius” înseamnă, pentru prima dată, poate, un Chișinău capabil să preia inițiativa față de regiunea separatistă. Nu a făcut-o, de fapt, niciodată. Să pună Transnistria să decidă, pentru că R. Moldova a decis deja!

Care vor fi actorii deciziei la Tiraspol – societatea civilă (pe care s-a mizat, fără rezultat), oamenii de afaceri (pe care se mizează acum), populația – contează mai puțin. Dar Chișinăul trebuie să își urmeze calea asumată politic de apropiere de structurile europene, ca singura soluție viabilă pentru viitorul cetățenilor săi.

Aceasta este esența „planului pro-Vilnius”  și asta trebuie comunicat populației. Altfel, precum în versurile Rapsodiei lui Topârceanu, ne va cuprinde pe toți „o tristețe iremediabilă”, când vom vedea cum, la frontiera spațiului euro-atlantic, „o să (ne)-nghețe iarna mizerabilă”.

Autor Dan Dungaciu

sursa :evz.ro

 

România oferă 5.500 de burse pentru tinerii din Republica Moldova

În anul academic 2013-2014, Guvernul României oferă cu 500 de burse mai mult pentru cetăţenii Republicii Moldova decât în anul precedent, transmite IPN potrivit Ministerului Educaţiei din România. 1.500 de burse sunt destinate învăţământului preuniversitar, iar 3.300 – pentru studiile la ciclul I licenţă. Alte 550 de burse sunt pentru studiile de master, doar pentru deţinătorii diplomei de licenţă din România. Pentru rezidentură sunt oferite 25 de burse, iar pentru studii de doctorat -125. Bursa lunară va fi de 65 de euro pentru licenţă, 75 de euro pentru master şi 85 de euro pentru doctoranzi sau rezidenţi. Totodată, bursierii vor beneficia de asistenţă medicală gratuită şi tarif redus la transport. Actele se vor depune cu începere din 22 iulie şi până la 3 august la consulatele României la Cahul, Bălţi şi Chişinău.

Detalii referitoare la metodologie aici.

sursa: adevarul.ro

Acum 136 de ani, la 10 mai 1877, Majestatea Sa, Regele Carol l, proclama Independența României

Să nu uităm! Acum 136 de ani, la 10 mai 1877, Majestatea Sa, Regele Carol l, proclama Independența României

La 10 mai 1877, după ce cu o zi înainte Parlamentul României vota moţiunea care declara „Independența absolută a României”, Carol I proclama solemn Independența României, fapt ce a dus la acoperirea de glorie a Armatei Române la Plevna, Griviţa sau Smârdan.

În data de 14 martie/26 martie 1881 camerele reunite ale Parlamentului au votat transformarea țării din principat în Regatul României. Pentru a marca evenimentul, ziua națională sărbătorită pe 10 mai 1881 a fost una din cele mai spectaculoase serbări din istoria României

Seria de evenimentelor publice organizate de Casa Regală cu ocazia zilei de 10 Mai, la Bucureşti şi Sinaia, începe vineri, cu „Maratonul Regal 2013”, eveniment sportiv al cărui start va fi dat la ora 8,00, în faţa Palatul Elisabeta.

Biroul de presă al Regelui Mihai, anunță că la evenimentul organizat de Asociaţia Corporeanima, cu sprijinul Casei Regale a României, va lua parte principele Nicolae. Ceremonia de premiere a câştigătorilor este programată la ora 15,00, în prezenţa principesei moştenitoare Margareta.

În aceeaşi zi, acad. Dan Berindei va susţine în Aula Academiei Române conferinţa „Rolul Monarhiei în modernizarea României”, urmată de lansarea lucrării „Academia Română şi Casa Regală a României – două destine paralele 1866 – 1947/8”.

Principele Nicolae va fi prezent la cele două evenimente şi va dezveli, în Aula Academiei Române, tabloul „Regele Ferdinand”, opera pictorului Valentin Tănase.

De asemenea, principesa moştenitoare şi principele Nicolae vor depune un buchet de flori la statuia Regelui Carol I din Piaţa Palatului Regal.

Ziua de 10 Mai se va încheia la Palatul Elisabeta, cu evenimentul anual „Garden Party”, la care au fost invitaţi reprezentanţi ai tuturor comunităţilor şi profesiilor din România. Familia Regală a României va fi reprezentată de principesa moştenitoare, principele Radu, principele Nicolae şi sora sa, Elisabeta Karina.

Manifestările dedicate zilei de 10 Mai, care vor avea loc în perioada 10 – 18 mai, vor cuprinde decorări precum cele ale actriţelor Carmen Stănescu şi Olga Tudorache, un dineu oficial în onoarea SRR, precum şi ceremonia de învestire a regelui Mihai cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, principesa moştenitoare urmând a-l reprezenta pe fostul suveran.

Cu o triplă semnificaţie, 10 mai s-a impus în perioada modernă drept cea mai bună alegere pentru Ziua Naţională a României, fiind sărbătorită din 1867 până în 1947.

Pe 10 mai 1866 Carol I a devenit domnitor al României. 11 ani mai târziu, tânărul stat îşi oficializa independenţa iar la 10 mai 1881 România devenea regat.

sursa : RGN

Mesaj al personalitatilor basarabene către popoarele Europei Unite cu ocazia implinirii a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara

“De mii de ani, poporul român, aşezat cu voia lui Dumnezeu în spaţiul carpato-danubiano-pontic, participă la zidirea unei Europe a naţiunilor paşnice şi prospere, fără ca vreodată, în istoria sa milenară să inițieze sau să dorească teritorii străine aparţinând altor ţări, ci, dimpotrivă, constituind o barieră geografică, fizică şi politică împotriva invaziilor străine, care ameninţau nu numai ţările învecinate apropiate, dar şi drumul care s-ar fi deschis către cele îndepărtate din Apus”, se arată intr-o scrisoare deschisă adresată simbolic, natiunilor europene de către mai multe personalități din Basarabia.

“De la Dacia lui Burebista  până la Unirea Principatelor Române ale Munteniei şi Moldovei din anul 1859, poporul român a fost supus loviturilor unor enorme valuri de invazii distrugătoare, dar a reuşit să reziste pe vatra lui nestrămutat, continuând să ţeasă cu talent şi dăruire pânza unei culturi ancestrale, păstrând valorile tradiţionale specifice şi rezistente în timp, fără de seamăn în lume.

În veacurile din plin Ev Mediu, marii şi vitejii noștri voievozi români, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, au apărat pământul Daciei strămoşeşti, dar şi pe cel al Europei creştine de imperiile în expansiune ale Orientului Apropiat şi Extremului Orient. În spatele acestui zid, Europa Occidentală a avut parte de epoca de aur a Renaşterii în care  omul european şi-a recăpătat demnitatea şi conştiinţa de sine ca individ, după o lungă perioadă de menţinere în ignoranţă prin anihilarea constrictivă, fizică şi psihologică a personalităţii.

Românii însă, aflaţi la încrucişarea căilor de interese geostrategice şi geopolitice ale imperiilor avide de noi pieţe de desfacere a propriilor mărfuri şi de exploatare a resurselor naturale atât de generoase, oferite mai ales de ţara noastră, au fost răsplătiţi cu amputări de teritorii.

Aşa s-a întâmplat în 1775 cu nordul Principatului Moldovei, numit de ocupanţi Bucovina, anexat de Imperiul Habsburgic, şi cu partea de est a Moldovei, numită de ocupanţi  Basarabia, anexată de Imperiul ţarist Rus în 1812. Pentru românii din aceste teritorii, secolul al XIX-lea a fost o perioadă de împilare naţională, dezrădăcinare, deznaţionalizare, de înlocuire obligatorie a limbii materne, româna, în şcoală, biserică, administraţie, cu limba rusă, de impunere cu forţa a altor culturi şi tradiţii. Ei au fost rupţi de la procesele de formare a conştiinţei naţionale şi de constituire a statului naţional român în 1859 prin unirea Ţării Româneşti şi a Moldovei.

95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Ţara

Cu prilejul aniversării a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara, Institutul Cultural Român, prin Direcţia Generală Românii de Pretutindeni, va organiza o serie de evenimente culturale la Chişinău, Cahul şi Bălţi. Artiști de pe ambele maluri ale Prutului se vor întâlni pe aceeași scenă și vor dedica aceste momente tinerilor, dar și publicului larg din Basarabia, în general. Parteneri: Platforma Civică Acţiunea 2012 și Centrul Pro Europa din Cahul. Partener media: Romanian Global News.

Formația Direcţia 5 va concerta marți, 26 martie 2013, ora 19.00, la Palatul de Cultură din Cahul și miercuri, 27 martie, ora 19.30 la Teatrul Eugene Ionesco din Chişinău. În cadrul concertului de la Chișinău va evolua și formația Paralela 47 din Chișinău, care își va lansa, cu această ocazie, albumul “Măr pe lună”.

La Bălți, în același context, va avea loc reprezentaţia piesei de teatru Podu’, în regia lui Horaţiu Mălăele, avându-i ca protagoniști pe George Ivaşcu, Horațiu Mălăele şi Meda Victor. Spectacolul are la bază un text de Paul Ioachim (Podul sinucigaşilor) şi aduce în scenă, în cheie tragicomică, o farsă a existenţei și absurdul ei inerent.

Sâmbătă, 30 martie 2013, de la ora 14.00, în scuarul Teatrului de Operă și Balet din Chișinău se va desfăşura o Lecție de istorie pe viu: luptă între daci și romani. Reconstituirea istorică urmărește expunerea vieții cotidiene a strămoșilor neamului românesc, o incursiune în lumea fascinantă a dacilor, redând aventura războinicilor sarmaţi şi a cuceritorilor romani.

Intrarea la toate aceste evenimente este liberă.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării s-a întrunit în sala mare a Parlamentului de la Chişinău și a decis, cu majoritatea voturilor exprimate, semnarea Actului de Unire a Basarabiei cu România. Pentru Unire au votat 86 din cei 135 de deputaţi prezenţi la şedinţa Sfatului Ţării.
Trei s-au pronunţat împotrivă, iar 36 s-au abţinut. Rezultatul votării a fost însoţit de aplauze şi strigăte: „Trăiască Unirea cu România!“. Actul de Unire fost semnat de preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, vicepreşedintele Pantelimon Halippa şi secretarul Ion Buzdugan.
Proclamaţia Sfatului Ţării suna astfel: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România“.
Prim-ministrul de la Bucureşti, Alexadru Marghiloman, a declarat atunci: „În numele poporului român şi al regelui României, cu mândrie, iau act de hotărârea cvasi-unanimă a Sfatului Ţării. La rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pentru vecie unită cu România“.

sursa:  http://www.icr.ro

D.Dungaciu: La Chisinau cutitele au fost scoase. R. Moldova cade de pe harta

Dan Dungaciu

Directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane mai vorbeste, intr-un interviu acordat Ziare.com, despre faptul ca Republica Moldova si-a asumat „mult mai mult decat ar fi putut duce”, iar Romania a fost incapabila sa o ajute.

Totodata, sociologul a explicat cum si de ce au ajuns liderii Aliantei pentru Integrare Europeana de la Chisinau sa „scoata cutitele” unii la altii. El reaminteste ca o situatie similara s-a inregistrat in Republica Moldova in 1999, cand, la fel ca azi, aceasta tara trebuia sa faca pasi importanti catre Uniunea Europeana, dar alianta aflata la guvernare s-a spart si comunistii au castigat alegerile cu 70%. „Cu cat Republica Moldova se apropie mai tare de Uniunea Europeana, cu atat se intampla ceva”, puncteaza acesta.

In ceea ce priveste declaratia facuta de presedintele Traian Basescu la finalul ultimului Consiliu European, potrivit careia Republica Moldova ar fi putut la summit-ul de la Vilnius sa semneze acordul de asociere cu UE, Dan Dungaciu spune ca si-ar dori „din toata inima” sa fi fost asa, dar enumera cateva cauze pentru care acest lucru nu se va intampla, avertizand asupra faptului ca Ucraina ar putea sa fie mai bine „valorizata” la Vilnius, sprijinita fiind de Polonia, decat Republica Moldova, sprijinita de Romania.

Totodata, Dan Dungaciu vorbeste si despre incapacitatea Romaniei de a ajuta Republica Moldova, parteneriatul ramanand mai degraba la nivelul retoricii, dar si despre cele doua refuzuri ale Chisinaului de a se intalni cu primii oameni in stat din Romania, Victor Ponta si Traian Basescu. Nici faptul ca la Chisinau se afla in acest moment trei ministri de Externe europeni, ai Poloniei, Suediei si Marii Britanii, nu va rezolva mare lucru, pentru ca este prea tarziu, crede acesta.

„A existat intotdeuna o alianta a tovarasilor de drum Moscova – Budapesta. Nu de Ungaria trebuie sa ne temem noi, ci de parteneriatul ruso-maghiar.(…)Mai mult, cred ca mai exista pe lista o serie de proiecte pe care Moscova le-a plantat deja in zona si care stau gata sa faca si ele explozie, macinand energiile Romaniei pe termen scurt si mediu. Batalia (geo)politica la frontiera euroatlantica a Romaniei nu s-a incheiat, intra doar intr-o noua faza”, avertizeaza Dan Dungaciu in interviul acordat Ziare.com.

Ce se intampla cu Republica Moldova? Presedintele Traian Basescu anunta recent, la finalul ultimului Consiliu European, ca „Republica Moldova va finaliza acordul de asociere cu Uniunea Europeana pana la Summitul de la Vilnius”, asa ca parea ca Republica Moldova face pasi inainte, catre Uniunea Europeana.

De obicei in acest spatiu se merge un pas inainte si doi inapoi. Ce se intampla acum in Republica Moldova? Sunt doua tensiuni majore in acest moment, una care este tensiunea constitutiva a Republicii Moldova, intre est si vest, care a urmarit-o de la infiintarea ei pana in zilele noastre, si a doua este tensiunea interna, din interiorul Aliantei pentru Integrare Europeana.

Problema pe care trebuie sa o intelegem pana la urma este in ce masura actuala tensiune interna din cadrul coalitiei AIE are de a face cu tensiunea externa, dintre est si vest. Mai concret, daca ceea ce se intampla acum la Chisinau este o problema politica interna sau o problema geopolitica, ceea ce ar insemna ca situatia e mai complicata.

Terorism de stat al autoritatilor Serbiei in complicitate cu Biserica Ortodoxa Sarba impotriva preotilor Bisericii Ortodoxe Romane si a credinciosilor romani din Timoc

Intr-o scrisoare de protest adresata autoritatilor din Serbia si Romania, parintele Boian descrie o actiune ce poate fi foarte usor incadrata la terorist de stat impotriva Bisericii ortodoxe Romane din serbia si impotriva credinciosilor romani/vlahi din Timoc. Scrisoarea preluata de Romanian Global News descrie o alta parte a incidentului petrecut saptamana trecuta, atunci cand un roman care isi ingropa mama a chemat preotii romani sa o ingroape, iar politia sarba a intervenit in complicitate cu preotii Biserii Ortodoxe Sarbe.

Scrisoare de Protest

În data de 9. februarie 2013 în jur de orele 17 după ce au terminat înmormântarea în satul Krivača de lângă Golubaț, preoții Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Sarijan Rajkovici, Părintele Jel Bobu Lui și un student de teologie au plecat spre casele lor cu mașina Părintelui Sarijan care a și condus. În Golubaț la unitatea de poliție au fost opriți de către aceștia și li s-au cerut actele pentru control. În timp ce polițiștii au controlat actele preoților noștri, dintr-o mașină, care a fost parcată la zece metri după poliție, a ieșit un preot al Bisericii Ortodoxe Sârbe cu încă doi civili care, după spusele preoților noștri, au arătat ca niște ”gărzi de corp”.

S-au apropiat ostentativ de mașina preoților noștri țipând ”voi ați fost la înmormântare, cu a cui binecuvântare”. Părintele Sarijan Rajkovici nu a vrut să intre în discuție, și a închis geamul mașinii, așteptând să i se întoarcă actele. Preotul sârb pleaca pentru moment cu mașina sa, în timp ce polițiștii încă rețin actele. După zece – cincisprezece minute preotul BOS se întoarce și vine la mașina Părintelui Sarijan și insistă țipând ca Părintele să deschidă ușa pentru a-i comunica ceva. Părintele Sarijan nu a vrut să deschidă ușa, pentru că nu s-a simțit în siguranță având în vedere că preotul era însoțit de cele două persoane ”gărzi de corp”, moment în care una dintre cele două persoane menționate s-a apropiat de ușa pasagerului și a deschis-o forțat. Părintele Sarijan îi cere să închidă ușa, însă acesta nu reacționează.

Preotul BOS se apropie de ușa deschisă și începe să amenințe preoții noștri strigând ”eu sunt preot (arătând reverenda) dar dacă vă mai prind pe aici nu știu cum o să scăpați, tu nu ești preot tu ești schismatic”, probabil crede că un preot ”adevarat” trebuie să arate ca el și să se comporte ca el, să strige, să amenințe și să provoace frică, răspândind un aer de intoleranță etnică și religioasă precum și ingrădirea circulației libere. În timpul ”monologului” preotului BOS sustinut de cele două persoane ”gărzi de corp”, polițistul vine spre masină și întoarce actele, iar preoții noștri pleaca.

Studentul teolog s-a speriat foarte tare și pe drum a spus că a așteptat ca în orice moment să fie lovit de preotul BOS. Având în vedere că preoții noștri s-au simțit foarte nesiguri, văzând că poliția sârbă se pune in slujba BOS-ului în acest fel, abia astăzi au avut curajul să anunțe conducerea instituției din care fac parte în legătură cu acest eveniment nefericit.

Ne întrebăm ce urmează?

Având în vedere că asemenea acțiuni sunt încurajate și susținute de către Biroul Guvernului Sârb pentru ”colaborarea” cu bisericile și comunitățile religioase din cadrul Ministerului Justiției care prin declarațiile și scrisorile sale urmăresc ”exterminarea” Bisericii Ortodoxe Române din Serbia de Est și Nord-Est limitând acțiunea BOR doar în Voivodina. 
Din cele expuse mai sus rezultă că aceasta este poziția susținută și de către Guvernul Republicii Serbia care tace și închide ochii la toate acțiunile cate se fac împotriva noastră.

Teofil Bauer, amabasadorul Ucrainei, minte la Bucuresti asa cum mintea si la Cernauti

Teofil Baer in momentul acreditarii

Intr-o conferinta de presa tinuta pe 9 februarie la Bucuresti, actualul ambasador al Ucrainei la Bucuresti, Teofil Bauer, fost guvernator al Regiunii Cernauti si unul din vectorii principali de asimilare pe care statul ucrainian ii folosea impotriva comunitatii romanesti din zona, a facut cateva referiri la apelurile repetate ale Bucureştiului cu privire la respectarea drepturilor românilor din Ucraina,

Legat de acest subiect ambasadorul Teofil Bauer a declarat preluat de www.ziuaveche.ro :
”Îmi este foarte uşor să vorbesc pe această, deoarece sunt originar din Bucovina şi cunosc condiţiile reale de convieţuire a minorităţilor şi majorităţii din Bucovina. Pot să vă spun căUcraina şi-a îndeplinit toate obligaţiile în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor naţionale. Ceea ce face Ucraina în acest domeniu răspunde în totalitate cerinţelor europene şi internaţionale. 
De exemplu, conform recensământului din 2001, în Ucraina trăiesc aproximativ 150.000 de persoane care se declară etnici români. Aceştia locuiesc, în principal, în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa. În regiunea Cernăuţi, de exemplu, etnicii români constituie 12,5% din populaţie, în Transcarpatia sunt 3,7%, iar în Odesa sunt cei mai puţini. Un alt exemplu – în România sunt circa 55.000 de etnici ucraineni. În aceste condiţii, la 150.000 de români care trăiesc în Ucraina, există aproximativ 90 de unităţi şcolare, unde toate materiile sunt predate înlimba română. În acelaşi timp, în România, pentru cei 55.000 de ucraineni au un singur liceu cu predare în limba ucraineană”.
Diplomatul a menţionat că a vizitat recent Liceul ucrainean “Taras Sevcenko” de la Sighetu Marmaţiei şi a fost surprins în mod neplăcut de faptul că instituţia de învăţământ nu beneficiază de dotările necesare.
“Săptămâna viitoare, urmează să mă întâlnesc cu ministrul român al învăţământului şi una dintre problemele pe care le voi ridica va referi la necesitatea susţinerii de către statul român a acestui liceu ucrainean” – a adăugat ambasadorul, subliniind că problema minorităţilor naţionale nu este o problemă în relaţiile dintre România şi Ucraina şi că aceasta nu trebuie să se regăsească în relaţiile bilaterale ca o chestiune nerezolvată.

Evident din declaratiile sale, mesajul ambasadorului ucrainian este acelasi ca cel al fostului guvernator al Regiunii Cernauti, atunci cand individul facea presiuni inimaginabile pentru inchiderea scolilor romanesti sau a claselor de limba romana.

Mana in mana cu securitatea ucrainiana individul ajuns ambasador in Romania, facea dosare si incerca mai apoi sa santajeze pe liderii romani din zona care actionau pentru apararea identitatii romanesti a romanilor din zona.

Teofil Bauer in Bucovina de Nord si Anatol Fetescu in Sudul Basarabiei, se stia ca sunt oamenii securitatii ucrainiene care lucra prin ei impotriva comunitatii romanesti si pentru divizarea acesteia in romani si moldoveni.

Pentru a limpezi lucrurile si a demonstra minciunile ambasadorului ucrainian Romanian Global News reaminteste pe scurt situatia romanilor din Ucraina:

După semnarea şi ratificarea Tratatului bilateral româno-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate măsuri şi acţiuni concrete care să aducă la îndeplinire prevederile acestuia referitoare la comunităţile româneşti din Ucraina. Prevalându-se de situaţia economică dificilă, conducerea de la Kiev şi autorităţile regionale aduc în prim-planul atenţiei populaţiei românești insuficienţa resurselor financiare, prin care motivează inoportunitatea angajării unor cheltuieli necesare susţinerii materiale a iniţiativelor de revitalizare culturală, educaţională şi religioasă, cu specific românesc, în localităţile cu pondere majoritară a etnicilor români.
Prin intermediul mass-media şi în contactele directe la diverse întruniri cu reprezentanţii localităţilor cu pondere românească, autorităţile ucrainene acreditează ideea că, în virtuteaConstituţiei Ucrainei, statul a acordat în permanenţă o atenţie deosebită respectării tuturor drepturilor comunităţilor româneşti, tratament care nu se aplică etnicilor ucraineni din România, acuzând deschis statul român de neadaptare la concepţiile moderne ale practicii politice faţă de minorităţi.