Gazoductul Iași – Ungheni: „proiect de suflet” sau… ce?

Dan Dungaciu

Cea mai importantă temă pe agenda bilaterală București – Chișinău este gazoductul Iași-Ungheni. Acesta ar fi fost proiectul sub egida căruia trebuia așezată relația bilaterală încă din 2009. De ce nu s-a făcut, nu mai e cazul să discutăm aici. Se preconizează – a câta oară? – demararea proiectului pe 27 august, anul acesta. Dificultățile de implementare nu sunt puține (exproprieri, licitații, documentația pentru Bruxelles), la fel și cele care țin de gestionarea efectivă a proiectului (Gazpromul are 50% în compania de transport Moldgaz, la care se adaugă circa 15% ale Transnistriei).

Conducta de interconectare Ungheni-Iași va avea însă o capacitate de transport de 1,5 miliarde de metri cubi pe an, ceea ce înseamnă că va acoperi integral nevoia de gaz a teritoriului controlat de către autoritățile legale de la Chișinău. De aici trebuie plecat în orice abordare, în condițiile în care datoria Transnistriei pentru gazul rusesc, ajunsă la 3,7 miliarde USD, trece automat în contul Chișinăului, deși gazul este consumat exclusiv în stânga Nistrului.

Ce înseamnă, de fapt, acest proiect pentru București și Chișinău?

Traian Băsescu l-a numit „proiect de suflet”, în nota deja consacrată a discursului politicienilor din dreapta Prutului atunci când vine vorba despre proiectele care vizează R. Moldova. Ce înseamnă „proiect de suflet” nu e greu să descifrăm. În esență, este ceva care vine ca o necesitate izvorâtă din alte rațiuni decât cele strict pragmatice sau comerciale. Că acest gazoduct, la un moment dat, va putea fi utilizat pe o relație comercială cu Estul (dată fiind capacitea lui nu doar de a exporta gaz din România, dar și de a importa), este o altă discuție. Miza principală, însă, la București, este mai degrabă alta.Premierul României a spus-o și el explicit: „să ajutăm R. Moldova să devină independentă energetic”.

Gazpromul se opune interconectarii energetice a celor doua state romanesti

Autorităţile de pe cele doua maluri ale Prutului anunţă an de an despre construcţia unor linii electrice, sau conducte de gaz, ce ar lega cele doua state romanesti, dar niciuna n-a fost finalizată. Experţii cred că o mare parte din proiectele ce ar asigura securitatea energetică este tergiversată intenţionat de grupuri de interese cum ar fi Gazpromul, scrie Adevarul.

La sfârşitul anului 2011 au fost încheiate lucrările de construcţie şi montaj a liniei electrice de interconexiune cu România LEA 110 kV Fălciu-Goteşti, fiind emis şi un ordin al Ministerului Economiei de dare în exploatare la 27 decembrie 2011. Investiţia de peste 17 milioane de lei a fost realizată de întreprinderea de stat Moldelectrica şi a însemnat construcţia a 25,2 kilometri de linie electrică de tensiune înaltă.

Pare a fi un succes, dacă faci abstracţie de faptul că linia trebuia să fie dată în exploatare încă în 2010, dar şi de faptul că a fost dat în folosinţă doar segmentul moldovenesc, iar cel din România încă e la etapa de proiect. Autorităţile au şi o explicaţie. „Inundaţiile din 2010 au cauzat întârzierile”, spune Valentin Lesnic, şeful Direcţiei electroenergetică din cadrul Ministerului Economiei. Totodată, ca urmare a revărsărilor de apă, a fost necesară modificarea traseului liniei electrice comune. Potrivit lui Valentin Lesnic, segmentul românesc are 2,5 kilometri şi ar putea fi terminat în acest an.
Şi realizarea altor proiecte de interconexiune a sistemelor energetice se mişcă lent.

Astfel, anul trecut a fost semnat Memorandumul de înţelegere între întreprinderile Moldelectrica şi Transelectrica (România) privind construcţia liniei electrice de interconexiune LEA 400 kV Bălţi-Suceava, cu o lungime de 115 kilometri. Oficialii de la Ministerul Economiei spun că pentru realizarea acestui proiect de infrastructură a fost elaborat studiul de fezabilitate, iar datele prealabile arată că bugetul total este de circa 57 de milioane de euro. Din această sumă, partea Moldovei este de 29 de milioane de euro (costul a 52 de kilometri ce vor trece pe teritoriul ţării). „În cazul acestei linii a fost stabilit deja traseul”, a precizat Valentin Lesnic. Finanţarea construcţiei liniei electrice de interconexiune LEA 400 kV Bălţi-Suceava va fi asigurată de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI).

GAZPROM SE OPUNE
În ceea ce priveşte conducta de gaze Ungheni-Iaşi, deocamdată a fost elaborat studiul de fezabilitate şi cel de impact asupra mediului. Când va începe realizarea proiectului estimat la 20 de milioane de euro nu ştie nimeni. Ion Munteanu, expert în securitate energetică la IDIS Viitorul, consideră că multe dintre aceste proiecte sunt tergiversate intenţionat, de grupuri de interese atât din interiorul, cât şi din exteriorul ţării. „În cazul conductei Iaşi-Ungheni, este evident că Gazprom se opune”, a precizat expertul.

sursa:  http://www.adevarul.ro

Prietenie ruseasca! Gazprom ne santajeaza: ori renuntati la UE, ori platiti gaze scumpe!

Semnarea unui nou contract de import a gazelor din Rusia se amână, ca urmare a cererilor Gazprom ca R.Moldova să nu accepte al Treilea Pachet Energetic al UE, scrie Adevarul preluat de Romanian Global News.
Surse din cadrul grupului de negociatori cu Gazprom susţin că, de fapt, discuţiile au fost practic sistate. Principalul motiv al acestui blocaj este faptul că gigantul rus, dar şi autorităţile de la Moscova, insistă ca Republica Moldova să renunţe la intenţia de a implementa cel de-al Treilea Pachet Energetic al UE, semnat în octombrie.
Ruşii s-au arătat extrem de iritaţi de faptul că în plin proces de negocieri privind un nou contract, R. Moldova s-a angajat să implementeze nişte reguli ce ar avea ca efect pierderea de către Gazprom a statutului de monopolist pe piaţa locală.
Al Treilea Pachet Energetic a fost adoptat de UE în acest an şi prevede separarea producerii de distribuţia gazelor. Astfel, mai multe companii vor putea folosi reţelele, iar consumatorii ar avea o mai mare alegere. Rusia crede că documentul este îndreptat contra Gazprom şi că UE încearcă astfel să obţină schimbarea mecanismului existent de formare a preţurilor la metan în funcţie de cel al petrolului, scrie Adevarul.