29 iulie, Ziua Imnului Național al românilor și al României

29 iulie este Ziua Imnului Naţional al românilor și al României , „Deşteaptă-te române!”. Pe 29 iulie, în anul 1848, în parcul Zavoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unui grup de tineri, avandu-l în frunte pe Anton Pann, s-a intonat pentru prima oara imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, devenit după Revoluţia anticomunista din 1989, imnul naţional al României, transmite Romanian Global News.

Textul Imnului Naţional îl constituie versurile poeziei „Un răsunet”, scrisă de poetul Andrei Mureşanu, unul dintre liderii revoluţiei paşoptiste din Transilvania. Melodia Imnului a fost compusă de George Ucenescu, învăţător şi cântăreţ bisericesc, care i-a şi dat drept titlu primul vers, „Deşteaptă-te, Române!”, scrie col (r) Nicolae Grosu în faclia.ro.

De la George Ucenescu se ştie că, în primăvara anului 1848, poetul Andrei Mureşanu căuta o melodie după care să compună un sonet pentru o petrecere cu amicii săi. George Ucenescu povesteşte: „ Am cântat mai multe cântece de probă, iar sosind la ultimul cânt „ Din sânul maicii mele”, iată că vine poetul împreună cu patru domni români (erau revoluţionari sosiţi de la Blaj şi găzduiţi la Braşov, între care Nicolae Bălcescu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac, Vasile Alecsandri) (…) îmi dete d. Andrei Murăşan poesia făcută (…). Îi probăm puţine rânduri şi văzând că în tot melosul este o minune potrivit, l-am cântat cu vocea mea tânără şi puternică până la fine (…) Din ziua aceea, cântecul „Deşteaptă-te, Române!” s-a făcut cel mai plăcut şi familiar, iar eu eram poftit în toate părţile ca să-l cânt şi să învăţ tinerimea să-l cânte bine şi regulat”.

În anul 1850, George Ucenescu a mers, împreună cu Anton Pann, la Bucureşti, pentru a continua studiile muzicale. Anton Pann cunoaşte şi popularizează Imnul, încât Episcopul Buzăului, Iosif Naniescu, viitorul Mitropolit, lansează informaţia eronată că Anton Pann ar fi compus melodia Imnului. După ce a fost interpretat la Braşov şi chiar în Munţii Apuseni, la 29 iulie 1848, la o întrunire la Râmnicu Vâlcea, a fost intonat Imnul „Deşteaptă-te, Române!”, data fiind oficializată ca zi a Imnului Naţional al României. Aceasta este, pe scurt, istoria Imnului nostru Naţional ”Deşteaptă-te, Române!”, adoptat oficial la 24 martie 1990.

Începand din 1848, „Desteaptă-te, romane!” a fost cântecul care i-a condus pe români, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Razboiul de independenţă (1877 – 1878), Primul şi Al Doilea Razboi Mondial, dar și în timpul evenimentelor din decembrie 1989.

Conform Constituţiei României, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

Romanian Anthem Romania – Desteapta-te Romane Imnul National

sursa :rgn

Ziua Drapelului National

Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.

Cele trei culori care apar pe steag ar fi fost folosite în documentele oficiale încă din timpul lui Mihai Viteazul şi se regăsesc şi pe diverse structuri de scuturi şi steme.

Drapelul tricolor a fost folosit prima data în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă.

sursa : RGN

Mesaj al personalitatilor basarabene către popoarele Europei Unite cu ocazia implinirii a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara

“De mii de ani, poporul român, aşezat cu voia lui Dumnezeu în spaţiul carpato-danubiano-pontic, participă la zidirea unei Europe a naţiunilor paşnice şi prospere, fără ca vreodată, în istoria sa milenară să inițieze sau să dorească teritorii străine aparţinând altor ţări, ci, dimpotrivă, constituind o barieră geografică, fizică şi politică împotriva invaziilor străine, care ameninţau nu numai ţările învecinate apropiate, dar şi drumul care s-ar fi deschis către cele îndepărtate din Apus”, se arată intr-o scrisoare deschisă adresată simbolic, natiunilor europene de către mai multe personalități din Basarabia.

“De la Dacia lui Burebista  până la Unirea Principatelor Române ale Munteniei şi Moldovei din anul 1859, poporul român a fost supus loviturilor unor enorme valuri de invazii distrugătoare, dar a reuşit să reziste pe vatra lui nestrămutat, continuând să ţeasă cu talent şi dăruire pânza unei culturi ancestrale, păstrând valorile tradiţionale specifice şi rezistente în timp, fără de seamăn în lume.

În veacurile din plin Ev Mediu, marii şi vitejii noștri voievozi români, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, au apărat pământul Daciei strămoşeşti, dar şi pe cel al Europei creştine de imperiile în expansiune ale Orientului Apropiat şi Extremului Orient. În spatele acestui zid, Europa Occidentală a avut parte de epoca de aur a Renaşterii în care  omul european şi-a recăpătat demnitatea şi conştiinţa de sine ca individ, după o lungă perioadă de menţinere în ignoranţă prin anihilarea constrictivă, fizică şi psihologică a personalităţii.

Românii însă, aflaţi la încrucişarea căilor de interese geostrategice şi geopolitice ale imperiilor avide de noi pieţe de desfacere a propriilor mărfuri şi de exploatare a resurselor naturale atât de generoase, oferite mai ales de ţara noastră, au fost răsplătiţi cu amputări de teritorii.

Aşa s-a întâmplat în 1775 cu nordul Principatului Moldovei, numit de ocupanţi Bucovina, anexat de Imperiul Habsburgic, şi cu partea de est a Moldovei, numită de ocupanţi  Basarabia, anexată de Imperiul ţarist Rus în 1812. Pentru românii din aceste teritorii, secolul al XIX-lea a fost o perioadă de împilare naţională, dezrădăcinare, deznaţionalizare, de înlocuire obligatorie a limbii materne, româna, în şcoală, biserică, administraţie, cu limba rusă, de impunere cu forţa a altor culturi şi tradiţii. Ei au fost rupţi de la procesele de formare a conştiinţei naţionale şi de constituire a statului naţional român în 1859 prin unirea Ţării Româneşti şi a Moldovei.

9 Mai 1877- 9 Mai 2012 – 135 de ani de neuitare de la cucerirea independentei de stat a Romaniei

La 9 mai 2012 se implinesc 135 de ani de cand Romania si-a castigat Independenta. Proclamarea independentei de stat si consfintirea ei prin purtarea razboiului din 1877- 1878, au inscris un moment culminant in istoria si dezvoltarea Romaniei.

In urma cu 135 de ani, la 9 Mai 1877, Adunarea Deputatilor a proclamat Independenta de stat a Romaniei, deschizand drumul spre recunoasterea internationala a dreptului natiunii romane de a-si decide singura soarta.

Astfel, la 9 mai 1877, Mihail Kogalniceanu declara, in Parlament, ca suntem „in stare de rezbel”, ca suntem „dezlegati de legaturile noastre cu Inalta Poarta si prin urmare suntem independenti, suntem natiune de sine statatoare”.

Adunarea Deputatilor voteaza o motiune, cu 79 de voturi pentru si 2 abtineri, prin care lua act ca „rezbelul intre Romania si Turcia, ca ruperea legaturilor noastre cu Poarta si independenta absoluta a Romaniei au primit consacrarea lor oficiala”.

Intrata in razboi, in primavara lui 1877, Armata romana a triumfat pe campul de lupta, cucerind pe rand redutele otomane de la Plevna, Grivita (foto), Opanez, Smardan, Vidin. Castigata cu jertfa a peste 10.000 de ostasi, independenta tarii avea sa reprezinte un imbold moral pentru infaptuirea Marii Uniri.

Glorie si amintire vesnica eroilor care prin jertfa lor au infaptuit independenta Romaniei!

Sarbatorirea Unirii Principatelor Romane un indemn si un exemplu pentru reunirea Basarabiei cu Romania. La multi ani romani!

Unirea Principatelor Române cunoscută și ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918 iar Prima Unire cea de la 1601 realizata de Voevodul Mihai Viteazul) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea celor doua principate, Moldova și Țara Românească.

Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune.

Un rol important l-a jucat propaganda unionistă, întreprinsă de către liderii partidei naționale, în cele două țări și în străinătate. Activitatea desfășurată în emigrație, îndeosebi în Franța, a cunoscut diverse forme: apeluri către opinia publică europeană; afirmarea programului politic în publicații ca România viitoare (1850, Paris), Junimea română (1851), Republica română (Paris, 1851, Bruxelles, 1853); afilierea la „Comitetul Central Democratic European”, cu sediul la Londra, care urmărea declanșarea unei noi revoluții europene; memorii către Napoleon al III-lea, împăratul Franței și către Palmerston, premierul britanic; constituirea la Paris a unui Comitet cu deviza „Dreptate! Fraternitate! Unitate!”; sprijinul unor personalități marcante (Paul Bataillard, Edgar Quinet, Hippolyte Desprez).

În țară, acțiunile unioniste s-au desfășurat în noul context determinat de prevederile Convenției de la Balta Liman, afirmându-se modalități variate: constituirea Comitetelor Unirii la Iași și la București (1856); editarea unor organe de presă ca România Literară, Steaua Dunării (Iași),Românul (București); venirea în patrie a unor revoluționari pașoptisti (îndeosebi în Moldova, ca urmare a regimului liberal-moderat al domnitorului Grigore Alexandru Ghica).

Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18/30 martie 1856), prevedeau intrarea Principatelor Române sub garanția colectivă a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privința unirii, integrarea în granițele Moldovei a trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizări”, libertatea navigației pe Dunăre, ș.a.

La 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei care era favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Valahiei, și prin documentele redactate, au fost puse bazele fuzionării celor două  principate romane.

CRACIUN FERICIT!!!

Sa nu uitati sa fiti copii in Sfanta Seara de Ajun si, asemeni lui, sa uitati pe cele rele, sa va bucurati de cele bune si sa traiti Craciunul in adevaratul lui Spirit!
CRACIUN FERICIT !!!!

Dorin Chirtoaca: ”Ne vom salva doar revenind la românism şi realizând reîntregirea neamului românesc”

Primarul general a celei de-a doua capitale romanesti, Dorin Chirtoaca, a primit titlul de omul politic al anului, la cea de-a  X-a editie a Galei Premiilor TVR International, care a avut loc sâmbata, 3 decembrie, la Bucureşti. ”Ne vom salva doar revenind la românism şi realizând  reîntregirea neamului românesc”, a declarat Dorin Chirtoaca dupa ce a primit acest premiu, scrie arena.md, preluat de Romanian Global News.

“Dedic acest premiu luptatorilor pentru limba româna, românism, identitate, familiie din care fac parte, dar în special unchiului Gheorghe Ghimpu, dedic acest premiu echipei de la Primarie si Consiliul Municipal, colegilor din Partidul Liberal (PL), dar si colegilor liberal democrati si democrati, alaturi de care am realizat succesele din municipiul Chisinau din ultimii pantru ani” a spus primarul general, Dorin Chirtoaca.

De asemenea, Dorin Chirtoaca a dedicat acest premiu locuitorilor municipiului Chisinau si tinerilor din Republica Moldova gratie caruia “avem schimbarea din 2009 si o guvernare pro-europeana”.

Zile de sărbătoare pentru românii de pretutindeni

30 noiembrie şi 1 decembrie sunt intrate deja în conştiinţa publică ca zile de sărbătoare naţională. Prima se referă la Sărbătoarea Sfântului Andrei, Creştinătorul şi ocrotitorul românilor şi României, dată la care, teoretic, din 2007, conform legii 299, Legea de sprijin pentru Romanii de Pretutindeni, această zi este denumită şi Ziua Românilor de Pretutindeni. Ea vine să preceadă Ziua Naţională a României care este sărbătorită în toate colţurile lumii, aşa cum se cuvine.

Dacă la începutul parcursului democratic al României doar misiunile diplomatice ale României organizau, după putinţă, mici ceremonii de marcare a acestui eveniment, pe măsură ce emigraţia a crescut ca număr iar comunităţile româneşti s-au dezvoltat, luând fiinţă şi asociaţii ale românilor stabiliţi în diferite părţi de lume, serbările de 1 Decembrie au devenit polul de coeziune al acestora şi evenimentul mult aşteptat.

Însemnătatea celor două evenimente este de netagăduit însă nu putem să ne abţinem să nu remarcăm că din ce în ce mai mulţi români aleg calea dureroasă a plecării din ţară după un trai mai bun. Statistic vorbind unii din ei ajung să întâlnească fericirea în locurile unde se stabilesc însă din aceste statistici un număr mai mare de conaţionali îşi găsesc nefericirea, şi, cel mai rău, sfârşitul. Gândul nostru zboară la aceştia din urmă şi prin simplul fapt că au fost victimele unui sistem care nu îi poate proteja împotriva disperării, nu îi poate informa suficient de bine în aşa fel încât să ştie ce caută atunci când părăsesc ţara, nu îi educă suficient pentru a-şi cunoaşte drepturile şi obligaţiile.

Spunem că sistemul e de vină pentru că bazele educaţiei fiecărui cetăţean sunt puse atât de familie cât şi de instituţiile de învăţământ. Acolo aflăm cine suntem, ca Neam, ce traseu avem în această lume, cum să ne purtăm în lume, şi ce vrem de la viaţă.

Un sistem la baza unei societăţi care primeşte din ce în ce mai puţine fonduri pentru a performa sau chiar a exista nu va putea să crească, de acum încolo, cetăţeni ai acestui stat care să ştie cine sunt, care le sunt valorile, care le sunt nevoile spirituale, în ce credinţă au fost botezaţi. Suntem pe cale să rămânem descoperiţi în faţa aşa zisului “sat global” care ne va ingera încetul cu încetul dacă nu ne vom proteja noi înşine.

Valori precum iubirea de neam, de credinţă, de aproape, ne sunt date şi de familie dar în mod special de instituţiile de educaţie care în aceste vremuri suferă şi din cauza resurselor umane slab pregătite să facă faţă tavălugului de informaţii cu care sunt bombardaţi micii viitori cetăţeni, cărora, mai nou, li se insuflă ideea că sunt cetăţeni europeni înainte de a fi români, că tradiţiile româneşti sunt retrograde, că poporul român s-a purtat în opinici până aproape de secolul XX şi câte şi mai câte bazaconii menite să le tulbure şi dramul de simţ de apartenenţă la acest neam, cu care vin de-acasă.

În contextul celor două sărbători pe care le sărbătorim, fiecare în propria viziune, ne dorim pentru acest NEAM, să fie în continuare ocrotit de Sfântul Andrei şi să rămână Grădina Maicii Domnului, să aprecieze şi să valorizeze munca înaintaşilor care au făurit acte istorice, precum cel de la 27 martie si 1 Decembrie 1918 si să lupte pentru a readuce Basarabia acasa. Să nu uite că Dumnezeu ne va judeca după ce am facut pentru Neamul în care ne-am născut şi nu după satul global în care ne stabilim vremelnic, de aceea oriune ati fi, luptati pentru a ramane Români!

La Mulţi Ani Români !La Multi Ani România!

Romanian Global News

Cel mai patriot sofer din Romania! L-a pus pe Eminescu pe TIR !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Reprezentantii Autoritatii Rutiere Romane au fost atat de surprinsi ieri la vederea TIR-ului, incat l-au oprit pe loc pe Autostrada Bucuresti-Pitesti pe conducatorul acestuia, Gheorghe Vlase. Omul nu depasise viteza legala si nu incalcase nicio regula de circulatie, ci doar a arborat pe prelata TIR-ului pe care-l conducea o imagine a poetului neamului romanesc, Mihai Eminescu, alaturi de versurile „Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie/ Tara mea de glorii, tara mea de dor!”, iar pe spatele masinii indemnul „Nu uita ca esti roman!”. Gheorghe Vlase ne-a marturisit ca TIR-ul sau este unicat in Romania si chiar o raritate in Europa. „Motorul dezvolta 750 de cai putere, iar camionul a costat 240.000 euro. Sa stiti ca doar patru astfel de exemplare sunt in lume. Unul se afla in Spania, altul in Olanda, cel de-al treilea la muzeul fabricii, iar al patrulea este al meu”, ne-a marturisit Vlase. El ne-a spus ca pentru branduirea masinii a mai dat inca 2.000 de euro. El mai vrea sa faca o alta prelata, de data aceasta cu Stefan cel Mare, cu urmatorul mesaj: „Basarabia n-a fost a mea, ci a urmasilor urmasilor mei!”. Vlase ne-a mai spus ca pe unde trece cu TIR-ul, oamenii sunt profund miscati de mesajele citite, asa cum au fost si cei de la ARR, care l-au si felicitat pentru o asa idee.

sursa : cancan.ro

Cristos a inviat!

Paste Fericit!

Fie ca spiritul Sfintei Sărbători si bucuria primăverii sa va umple viața numai cu lucruri frumoase. Le doresc tuturor crestinilor romano-catolici  si ortodocsi care sărbătoresc  Sfintele Pasti sănătate, fericire si bucurii cat mai multe!

Cristos a inviat!

Mesaj al Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei si a zilei Romanilor de Pretutindeni

Cu ocazia Zilei Nationale si a Zilei Romanilor de Pretutindeni, Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni prin vocea secretarului de stat Eugen Tomac, transmite romanilor de pretutindeni sa-si pastreze in suflet dragostea de Tara, transmite Romanian Global News.

Dragi români de pretutindeni,

Ziua Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 a fost şi va rămâne unul din cele mai importante evenimente din istoria neamului românesc. Un eveniment care marchează dorinţa de unitate a românilor de pretutindeni, dar şi de împlinire a idealului naţional.

Această zi de o semnificaţie deosebită, constituie un prilej de evocare a moştenirii noastre istorice, un simbol al solidarităţii naţionale şi un moment de reflecţie asupra unităţii tuturor celor care se definesc prin simţire şi cuget românesc.

Premergătoare acestui eveniment, data de 30 noiembrie reprezintă o altă zi specială în conştiinţa noastră, fiind motivată de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul tuturor românilor, pe care o marcăm şi drept „Ziua Românilor de Pretutindeni”.

„Dragostea din tei”a ajuns sa fie cantata la opera din Polonia

Pentru ca uneori simtim nevoia sa ascultam si altceva decat ceea ce avem in iPod sau Winamp si pentru ca simtim nevoia sa ne descretim fruntile, am postat mai jos filmuleul cu Filarmonica Dowcipu din Polonia, condusa de Waldemar Malicki cantand arhicunoscutul hit al trupei O-Zone ”Dragostea din tei”care a incoronat ingeniosul potpuriu.

Muzicienii orchestrei combina muzica clasica si muzica pop/dance intr-un mod amuzant si o fac spre deliciul a mii de oameni care vin la concertele lor. Se pare ca strategia lor isi atinge scopul de fiecare data.