REFORMA JUSTIŢIEI SAU VERDE PENTRU MOLDOVA ?

 După schimbarea puterii din 2009, cel mai controversat şi criticat domeniu al reformelor a fost cel al justiţiei. Deşi reformele în acest domeniu trenează, ca să nu zicem că au suferit un eşec lamentabil, „spiridușii” liberal-democrați au încercat să-i creeze ministrului Oleg Efrim imaginea unui luptător intransigent împotriva corupţiei din justiţie şi a unui promotor al transparenţei în sistemul decizional. Dînd la o parte relatările pozitive din presa liberal-democrată despre ministrul Efrim, vom observa ca acesta s-a făcut remarcat mai degrabă o portavoce a şefului său de partid Vlad Filat, folosită în lupta cu rivalii săi politici. În acești ani, Efrim  s-a remarcat prin măsuratul numărului papucilor lui Marian Lupu, lupta cu raiderii în sutele de show-uri televizate şi acuzarea de corupţie a tuturor celor care nu erau pe placul şefului său de partid, iar reformele din justiție au fost substituite cu adoptarea unor  strategii si planuri de acțiuni fără conțiunit. Este subiectul unei investigații aparte despre modalitatea prin care banii din asistența financiara externa ajung in conturile unor ONG-uri pentru elaborarea a diverselor “studii și cercetări în sprijinul reformelor”,  de care nimeni nu are nevoie.

Pînă a ajunge în funcţia de ministru al justiţiei, Oleg Efrim era o persoană quasi necunoscută pentru publicul larg, deşi deţinuse anterior funcţia de avocat parlamentar şi viceministru al justiţiei. Cum a fost posibil ca o persoană opacă, fără careva capacităţi deosebite să facă un asemenea salt în carieră doar în cîţiva ani?

Explicaţia o vom găsi în anii de studenţie ai ministrului O. Efrim. Acesta a avut „norocul” să studieze într-o grupă cu ex-directorul SIS – Artur Reșetnicov. Apropierea lui Reșetnicov de ex-preşedintele V. Voronin a schimbat viaţa mai multor absolvenți ai facultăţii de drept din cadrul USM, promoția anului 1997. Majoritatea colegilor de facultate ai lui Artur Reşetnicov au fost plasaţi de acesta în perioada guvernării comuniste în diferite instituții publice şi private din țară.  Iată doar cîteva nume ale persoanelor ajunse în funcţii mai importante grație ”spatelui” lui Artur Reşetnicov. Oleg Efrim a fost numit la 30.10.2008 din partea PCRM în funcția de avocat parlamentar. Vladimir Grosu a fost promovat de A. Resetnicov în funcţia de agent guvernamental (în 2011 Oleg Efrim l-a promovat în funcţia de viceministru al justiţiei). Roman Cazan a fost promovat de Reșetnicov în funcţia de şef de direcţie al aparatului preşedintelui V. Voronin. Mai tîrziu, graţie prieteniei dintre Secretarul General al Guvernului Victor Bodiu şi Oleg Efrim, Roman Cazan a fost numit în funcţia de Secretar General Adjunct al Guvernului, funcție pe care o deţine şi astăzi. Igor Vremea a fost promovat de A. Reşetnicov în funcția de consilier al Președintelui V. Voronin, iar mai tîrziu în funcția de deputat PCRM. Oleg Sternioală a fost promovat de A. Reşetnicov în funcţia de preşedinte al judecătoriei Buiucani. Actualmente Sternioală este protejat de Oleg Efrim, în ciuda multiplelor nereguli din activitatea sa.

După plecarea comuniştilor de la putere, Oleg Efrim s-a folosit de abilităţile sale pentru a sări din barca PCRM în cea a PLDM. Un rol cheie în acest sens l-a jucat relaţia sa cu cumătrul său, ex-vicepreşedintele PLDM, Mihai Godea.  Godea a fost cel care l-a convins pe A. Tănase să-l accepte pe Oleg Efrim în funcţia de viceministru al justiţiei.  Este important să menţionăm că, potrivit declaraţiilor lui A. Tănase, candidatura lui Oleg Efrim nu a fost agreată iniţial de mai mulţi deputaţi PLDM, el fiind obligat să dea explicaţii fracţiunii parlamentare a PLDM de ce promovează în funcţie un fost comunist apropiat de Artur Reşetnicov.

Văzîndu-se viceministru al justiţiei, Oleg Efrim nu a pierdut timpul în zădar. Nimeni nu poate spune cu exactitate cu ce s-a ocupat Efrim în perioada cînd era viceministru al justiţiei, deoarece era văzut mereu fie în birourile lui Victor Bodiu, fie asistînd inutil la toate şedinţele parlamentului, şi prin infinitele călătorii peste hotare în grupul de negociatori ai regimului liberalizat de vize (deşi nu vorbeşte nici o limbă străină).

Primul lucru pe care l-a făcut Oleg Efrim după venirea sa în funcţia de ministru, a început să-l imite în toate pe șeful său, de la purtatul ceasului pe mîna dreapta (la rîndul său Filat îl imită pe V. Putin cu acest gest) pînă la detalii de mimica și gesturi.

Știind de slabiciunea lui Filat pentru cei care-i cîntă osanale, Oleg Efrim  a reușit să devină în scurt timp unul dintre cei mai influenți oameni din anturajul lui Filat, depășind influenţa unor asemenea persoane ca Victor Bodiu, Eduard Bănăruc sau Tudor Balițchi.

Cît n-ar suna de straniu, dar un element important care a contribuit la apropiere dintre Filat și Efrim l-a jucat anume prietenia lui O. Efrim cu Reșetnicov. Această relație s-a dovedit a fi foarte utilă liderului PLDM Vlad Filat în jocurile de culise pe care le purta cu V. Voronin pentru a distruge rivalii săi politici. În timp ce V. Filat si O Efrim se „luptau cu mafia și corupția din țară”, nepotismul şi corupția au pus stăpînire pe Ministerul Justiţiei şi instituţiile subordonate acestuia.

SITUAŢIA ÎN SISTEMUL PENITENCIAR SAU DE CE TACE PROCURATURA?

 Primul lucru pe care l-a făcut Oleg Efrim în calitatea sa de ministru al justiţiei a fost demisia directorului Departamentului Instituţiilor Penitenciare, Vadim Cojocaru. Demisia a avut loc sub pretextul că numirea lui Vadim Cojocaru ar fi avut loc cu încălcarea procedurii legale (prin ordinul Ministrului Justiţiei şi nu de către Colegiul Ministerului Justiţiei). Fără întrunirea Colegiului Ministerului Justiţiei, Oleg Efrim l-a numit în calitate de director general interimar pe cumătrul său, Veaceslav Ceban. Deși au trecut aproape 2 ani de atunci, Veaceslav Ceban continuă să rămînă interimar şi azi.

Ex-directorul DIP, Vadim Cojocaru, l-a acţionat în judecată pe ministrul Efrim pentru faptul că l-a demis ilegal. Pînă la urmă, după multiple procese judiciare, ministrul O. Efrim a pierdut procesul, instanţa constatînd ca Vadim Cojocaru a fost demis ilegal şi obligînd bugetul de stat să-i plătească peste 200 mii lei. Neglijenţa ministrului justiţiei Oleg Efrim a cauzat statului un prejudiciu considerabil, dar, în mod surprinzător, din partea Procuraturii Generale nu a urmat nici o acţiune. 

Noul șef „interimar” al DIP, Veaceslav Ceban, este nimeni altul decît cel care a instrumentat toate dosarele de prelucrare operativă la MAI faţă de oponenţii politici ai regimului comunist. La indicația lui au fost interceptate telefoanele lui Serafim Urechean (pe acest fapt a fost pornită cauza penală cu nr.2010018072, pornită în privința subalternului lui Ceban Veaceslav – Stas Caraman, care a depășit atribuțiile de serviciu la indicațiile șefului). Cauza se examinează în judecătoria Centru din mun. Chişinău.

Elita liberal-democrației moldovenești: cumnații Oleg Efrim și Iurie Ciocan discută amical cu cumătrul Veaceslav Ceban

După numirea lui Veaceslav Ceban în fruntea DIP, din cadrul sistemului penitenciar a fost silită să demisioneze sau au fost concediați 95% din echipa managerială a sistemului. Au fost înlocuiţi toți șefii de direcții din  aparatul central.

Veaceslav Ceban a schimbat toți șefii de  penitenciare, în locul lor fiind numiți foștii polițiști, colaboratori SIS, foşti procurori, toți cu un trecut dubios. În prezent, din cei care în iunie 2011 activau în calitate de șefi de penitenciare mai activează doar Vitalie Munteanu, care a acceptat să coopereze cu noii  șefi.

Din 2011 şi pînă în prezent, în sistemul penitenciar au fost angajate    mai multe persoane cu derogări de la condițiile legale de angajare, prevăzute de Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.1036-XIII din 17 decembrie 1996. Astfel, din momentul numirii în funcția de director general DIP a dlui Veaceslav Ceban, a fost creat un sistem ilegal de transferare a polițiștilor  pensionați,  cu încălcarea  procedurilor de angajare  și a criteriilor de selectare, fără a ține cont de starea sănătății, vîrsta candidaților, studiile deținute, cît și capacitățile morale și calitățile personale.

1. Igor Druță a fost transferat din MAI și numit la funcția de director general adjunct al DIP, fără a se ține cont că această persoană are probleme serioase cu sănătatea şi intergitatea profesională. Igor  Druță a fost transferat la DIP deși avea în MAI o reputație negativă, fiindu-i aplicate 7 sancțiuni disciplinare, fiind avertizat asupra corespunderii incomplete funcției deținute, inclusiv –  retrogradarea în grad. Cu toate acestea după doar o lună de activitate i-a fost acordat gradul de colonel. Inițial, Igor Druță nu a trecut Comisia medico-militară (CMM) a DIP din cauza problemelor cardiace (Distonie neurocirculatorie tip Hipertensiv) și obezității de gradul 3. La indicația lui V. Ceban, cartela medicală a instituției curative din MAI a fost schimbată, fiind deschisă una nouă, iar CMM a DIP a fost forțată să-l declare pe Igor Druță apt pentru serviciul militar.

2. Victor Tonu a fost angajat la 25 iulie 2011 prin ordinul nr. 310ef MJ  în sistemul penitenciar în funcția de șef al penitenciarului nr.9-Pruncul,  peste limita de vîrstă ce dă posibilitatea de satisfacere a serviciului în sistemul penitenciar. Victor Tonu a fost angajat fără decizia CMM, deoarece are probleme  cardiace. Şi în acest caz, angajarea s-a făcut ca rezultat al presiunilor  din partea lui V.Ceban. Peste 6 luni, la data de 28 februarie 2012, Oleg Efrim prin ordinul MJ nr.89, cu derogări de la lege, îi se acordă lui Victor Tonu gradul de colonel de justiție către ziua de naștere (04 martie 1960), indicîndu-se în ordin date eronate precum că este născut în anul 1977. Victor Tonu a fost coleg de serviciu  cu V. Ceban în activitatea de la IP a județului Chișinău 1999. Datorită acestor manipulări cu actele, V. Tonu va primi la concediere o indemnizație unică de concediere de 16 salarii lunare, aproximativ 128.000 lei. Deși acesta a beneficiat în poliție de  o indemnizație unică de 12 salarii de funcție (în  medie 24-28 000 lei), el va primi diferența din sumele respective.

3.  Alexei Braduceanu-Dulgheru, cumătrul lui Veaceslav Ceban, a fost angajat în calitate de șef al Direcției
securitate internă a DIP. Anterior acesta a activat în SIS de unde a fost concediat pe motiv negativ de necorespundere
funcțională la 24.12.2001 (ord. SIS nr.821 din 13.12.2001). La 26 decembrie 2000 în privința lui Alexei Braduceanu-Dulgheru
a fost pornită o cauză penală nr.2000019083 în calitate de coparticipant la comiterea infracțiunii  prevăzute de art.192
alin.(2) din Codul Penal în redacția Legii din 24.03.1961 (Arestarea ilegală cu bună ştiinţă, săvîrşită  din interese de profit
sau  alte interese personale). Urmărirea penală a fost încetată la 18 august 2003, în baza art.275 pct.4) din Codul de Procedură
Penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție a tragerii la răspundere penală. După concedierea din SIS, Alexei
Braduceanu-Dulgheru s-a angajat într-un mod neclar în MAI, fiind transferat mai apoi la Departamentul Vamal.

4. Igor Gorincioi este numit la data de 18 aprilie 2012 prin ordinul MJ nr.188 în funcția de șef al serviciului logistic al Detașamentului cu Destinație Specială al DIP cu acordarea imediată a gradului de colonel, avînd la momentul numirii vîrsta de 54 ani și o lună. Numirea s-a făcut contrar prevederilor art.18 al Legii cu privire la sistemul penitenciar, care expres  prevede că limita de aflare în serviciu penitenciar pentru colaboratorii corpului de comandă este de 50 ani. La ora actuală, Igor Gorincioi a depășit și limita de 55 ani (la data de 15 martie 2013), însă acesta continuă să activeze în sistemul penitenciar. La concediere, acesta va primi pentru un an și cîteva luni de activitate în sistemul penitenciar, dar pentru cei peste 30 ani de vechime în muncă, o indemnizație unică de concediere de 18 salarii lunare (aproximativ  126.000 lei).

5. Uzun Maria a fost numită în funcția de medic al Direcției Trupelor Pază Supraveghere și escortă al DIP. La momentul numirii avea 44 ani și 07 luni, limita aflării la serviciu pentru categoria corpului de comandă mediu este de 45 ani. Funcția de “medic al Direcției Trupelor Pază Supraveghere și escortă al DIP” a fost creată special pentru ea, ca la concediere să beneficieze de o  indemnizație unică care este echivalentă cu 10 salarii lunare.

6. Gheorghe Morguleț a fost angajat la data de 18 aprilie 2012 prin ord.MJ nr. 187 la funcția de  șef al Direcției juridice avînd vîrsta de 51 ani și 04 luni (în timp ce limita de aflare în  serviciu penitenciar pentru colaboratorii corpului de comandă este de 50 ani). Gheorghe Morguleț  a fost angajat grație faptului ca în perioada în care a activat în funcția de șef de Direcție  conducerea urmăririi penale a Procuraturii Generale, apoi șef al direcției Generale urmărire penală a CCCEC a muşamalizat o serie de dosare penale intentate împotriva lui Veaceslav Ceban. În condițiile în care ministrul justiției  îi va  prelungi termenul de aflare peste limită de vîrstă pînă la maxim, adică 55 de ani, acesta va primi la pensionare o indemnizație unică grasă.

După modificarea structurii interne a Ministerului Justiţiei, lui Gheorghe Morguleț i s-a creat o funcţie în aparatul central al ministerului, unde a şi fost detaşat de la DIP, în funcţia de şef al Secţiei Control şi Audit intern.

7. Petru Bîrcă a fost angajat în calitate de șef-adjunct al DSR. La  angajare dl Bîrcă nu putea trece comisia medicală din cauza obezității de gr.4 și a tensiunii arteriale mari, dar, ca rezultat al presiunilor exercitate de V. Ceban asupra CMM, a fost angajat. Petru Bîrcă este văr drept pe linia mamei cu directorul general DIP Veaceslav Ceban și prieten apropiat al premierului Vladimir Filat. Adițional, el mai este și cumătru cu Adrian Burduja, șef al Direcției producere a DIP. Bîrcă Petru, Burduja Adrian, Dabija Ana, Sergiu Mămăligă și alții au fost subalternii lui Veaceslav Ceban în direcția Misiuni speciale a MAI. Toți au fost implicați în evenimentele din 7 aprilie 2009. V. Ceban și P. Bîrcă inițial au fost concediați din MAI pentru încălcarea disciplinei, ulterior prin intermediul unor decizii judecătoreşti ambii au fost repuși în  funcție.  Este important de menționat că actualul ministru Oleg Efrim a „aranjat”  la Curtea de Apel Chișinău deciziile favorabile pentru a-i repune pe ambii în funcție.

8. O altă numire pe bază de rudenie este cea a Alionei Litvinov. Aceasta este prieten de familie a lui V. Ceban și fiica fostei șefe a Interpol Moldova, Valentina Litvinov. Ea a fost numită direct în funcția de șef adjunct al  Direcției secretariat și relații cu publicul.

9. Sidorenco Vladimir, rudă apropiată de-a lui V. Ceban din com. Bulboaca,  a fost angajat în anul 2011 în penitenciarul nr.1 Taraclia, în funcția de ofițer. Datorită consumului sistematic de alcool, ulterior a fost nevoit să se concedieze. Peste cîteva luni însă a fost reangajat deja la DTPSE, unde continuă să consume băuturi alcoolice pînă în prezent.

10. Serghei Țurcanu, care este cumnatul drept al directorului general adjunct DIP Igor Druță. A fost transferat în funcția de șef adjunct al penitenciarului nr.9 Pruncul din MAI, (Poliția Rutieră). Familiile Druță și Țurcanu au construit recent în Durlești pe stradela 1 Rezistenței nr.23 două imobile impunătoare estimate la mai multe milioane de lei. Serghei Țurcanu este subalternul direct al cumnatului său I. Druță pe problemele de achiziții, logistică și asigurarea cu  transport. Toate ordinele de numire a acestor persoane au fost semnate personal de ministrul justiției Oleg Efrim.

11. Viorel Boblic a fost angajat în sistemul penitenciar deși a fost eliminat din MAI ca rezultat al unor cercetări de serviciu  efectuate de  Direcția securitate internă a MAI. Comisia Militar Medicală a DIP l-a recunoscut la data de 29 iulie 2011 prin certificatul nr.227 pe Viorel Boblic inapt pentru serviciu în cadrul sistemului penitenciar, iar mai tîrziu, sub presiunea conducătorului DIP V. Ceban, este declarat apt și numit la serviciu în sistemul penitenciar.

12. Vladimir Popa, membru activ PLDM (deși legea interzice), a fost numit de V. Ceban in funcţia de Şeful Oficiului Central de Probaţiune (OCP). Predecesorul sau Igor Cepraga – a fost eliberat din funcţie la 20.01.2012, restabilit de instanță la 20.05.2012, forţat să depună cerere de demisie în iulie 2012. După instaurarea în funcție a lui Vladimr Popa, activitatea OCP în teritoriu a fost subordonată total structurilor teritoriale de partid ale PLDM.

Lista foștilor polițiști pensionați și reangajați prin ordinul lui Oleg Efrim în sistemul penitenciar numai pentru a-și recalcula pensia și a primi indemnizațiile unice la pensionarea din sistemul penitenciar este mult mai lungă (peste 30 de persoane). Menționăm că tandemul O. Efrim-V. Ceban cunoșteau din start că aceste persoane se angajează doar pentru a primi indemnizații unice mari pentru perioade de lucru foarte scurte. Oleg Efrim cu concursul cumătrului său Veaceslav Ceban au transformat DIP într-un refugiu al mai multor elemente dubioase, certate cu legea, eliminate din diferite instituţii de forță ale statului, care la concediere vor beneficia de indemnizaţii în valoare totală de milioane  de lei.  Toate ilegalitățile comise de tandemul Oleg Efrim-Veaceslav Ceban au calificare penală, cum ar fi neglijență în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu. De ce oare tace Procuratura Generala?

CÎT COSTA TRANSFERUL UNUI NOTAR ÎN CHIȘINĂU SAU DE CE OLEG EFFRIM A NUMIT ÎN FUNCȚIA DE ȘEF AL SECŢIEI NOTARIAT UN FOST NOTAR CU LICENȚA RETRASĂ?

 

Recent Ministrul Justiției a modificat structura internă a Ministerului Justiției pentru a putea scăpa de persoanele incomode și să ducă procesul de înverzire a instituției pînă la bun sfîrșit. De această soartă nu a scăpat nici Alexandra Vidrașcu, fosta șefă a secţiei notariat. Ca rezultat al reoganizării, în ciuda experienței profesionale impunătoare, ei i s-a propus o funcție de consultant, iar mai apoi a fost concediată. Funcția vacantă a fost scoasă la concurs. Punctajul maxim l-a obținut un oarecare Vitalii Pistriuga.

Cine este cetățeanul Vitalii  Pistriuga? Nimeni altul decît colegul de catedră al ministrului Oleg Efrim și prietenul la cataramă al secretarului general al aparatului președintelui Ion Păduraru.

Cel mai curios însă este faptul că Vitalii Pistruga a activat anterior în funcție de notar, dar i-a fost retrasă licenţa pentru abateri disciplinare.  Potrivit Ordinului  Nr. 78 din  13.03.2006, pentru absenţa nejustificată de la birou, notarului de stat Vitalii Pistruga (teritoriul de activitate r-nul Nisporeni), i-a fost aplicată sancţiune disciplinară – retragerea licenţei pentru activitate notarială, a fost dispusă încetarea activităţii notarului de stat Vitalii Pistruga (teritoriul de activitate r-nul Nisporeni), cu radierea acestuia din Registrul de Stat al Notarilor.

Pentru ca nimeni să nu observe ilegalitatea comisă la angajare, numele lui Vitalii Pistruga a fost schimonosit în mod special în Pistriuga. (Asta mai zicem și noi stat de drept!) În mod normal acest Pistriuga/Pistriuga nici nu putea fi admis în concurs. Dar contrează așa „nimicuri” ceva cînd bei bere „la Bruderschaft” cu O.Efrim şi Ion Păduraru?

Schimbarea din “Pistruga” în „Pistriuga” este un fleac în comparație cu ceea ce se întîmplă cu transferurile de teritorii ale notarilor. Pentru a înţelege, este necesar de ştiut cum ajunge un notar să lucreze într-un teritoriu sau altul.

Persoanele care obţin în cadrul examenelor punctajul maxim, obţin locuri în Chişinău.

Cei care obţin note mai modeste la examen sunt nevoiţi să se aleagă cu locuri de lucru în centrele raionale, unde veniturile sunt foarte modeste şi lucru prin sate destul de dificil.

În conformitate cu Legea cu privire la notariat, notarii sunt legaţi de teritoriul de activitate pentru care au promovat concursul şi au obţinut licenţa. Potrivit legii date, notarii desfăşoară activitatea notarială în baza unei licenţe ce se eliberează prin ordinul ministrului justiţiei, după promovarea concursului, în care se indică teritoriul pentru care a fost promovat concursul.

Astfel, notarii participînd la concursul public pentru suplinirea locurilor vacante de notar sunt puşi în situaţia de a-şi alege teritoriul de activitate în funcţie de cele scoase la concurs de către Ministrul Justiţiei şi media notelor obţinute la concursul public.

Pînă în aprilie 2011, Legea nu prevedea transferul notarilor dintr-un teritoriu în altul (schimbarea teritoriului de activitate). Pentru acest considerent, Ministerul Justiţiei anterior refuza să schimbe teritoriul de activitate al notarilor. În lipsa unor reglementari clare, transferurile se efectuau în baza unor hotărîri judecătoreşti arbitrare şi dubioase. Prin urmare, notarii obţineau schimbarea teritoriului de activitate prin intermediul instanţelor de judecată, care motivau că, deşi nu era prevăzut de lege, în acelaşi timp transferul notarilor nu era interzis de lege.

În aprilie 2011 transferul notarilor a fost reglementat prin lege şi urma să fie operat exclusiv în bază de concurs, între notari care au activat în teritoriul de activitate precedent cel puţin 5 ani. Potrivit legii, condiţiile de organizare a concursului pentru schimbarea teritoriului de activitate a notarului se stabilesc în regulamentul aprobat de Ministerul Justiţiei. Concursul pentru schimbarea teritoriului de activitate a notarului se susţine în faţa comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de notar.

Prin amendamentele operate, a fost instituită o procedură de schimbare a competenţei teritoriale. Astfel, schimbarea competenţei teritoriale a notarului poate avea loc exclusiv în urma unui concurs, susţinut în faţa Comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de notar. A fost prevăzută o cerinţă obligatorie pentru a putea participa la concurs, şi anume ca notarul să activeze cel puţin 5 ani în teritoriul pentru care a promovat concursul. Această condiţie a urmărit asigurarea stabilităţii prestării serviciilor notariale în teritoriul pentru care a promovat concursul.

De la data intrării în vigoare în aprilie 2011 a amendamentelor privind transferul notarilor, nici un concurs public nu a fost organizat, însă au fost transferaţi cel puţin 17 notari, prin ordin al Ministrului Justiţiei. Dacă în 8 cazuri, s-a procedat întru executarea unor hotărîri judecătoreşti (Timofti Angela, Stadler Ala, Ursachi Diana, Dobuleac Viorica, Gladîş Oleg, Nour Paulina, Murzacov Aurelia, Moscalu Elena), în celelalte cazuri transferul a fost efectuat discreţionar de Ministrul Justiţiei, în simpla bază a cererii persoanei şi fără nici un concurs public (Mamadjanova Tatiana, Rotaru Valeria, Terentiev Lidia, Dabija Tatiana, Miron Corneliu, Horoşaia Galina, Hrolovici Maria, Vescu Livia, Ţonu Nina, Gladîş Alexandru). În majoritatea cazurilor, nu s-a ţinut cont nici de cerinţa unei vechimi de 5 ani de activitate în funcţie prealabil transferului.

Mai mult, la o citire atentă a ordinelor Ministrului Justiţiei şi a succesiunii acestora, se poate observa că, în fapt, s-a pus în aplicare o schemă prin care s-a operat o interschimbare simultană de teritorii de activitate între notari, şi aceasta în afara oricărui cadru legal, eludînd chiar norma legală, fiind legitimată de Ministrul Justiţiei. Astfel, ordinele sunt redactate ca în oglindă: prin primul ordin notarul X din Chişinău/raion A merge în raionul B, transmiţîndu-i notarului Y arhiva; prin al doilea ordin notarul Y merge din raionul B în Chişinău/raion A, transmiţînd notarului X arhiva sa.

Astfel, deşi potrivit legii locul rămas vacant urmează să fie scos la concurs public, Ministrul Justiţiei Oleg Efrim a tolerat şi legiferat înţelegeri oculte directe între notari privind schimbarea teritoriilor de activitate, ca pe moşia personală, în afara oricărui cadru legal. Pot fi uşor identificate cel puţin următoarele astfel de cupluri:

1) Horoşaia Galina (Sîngerei) <–> Miron Corneliu (Ocniţa)

      Ordinul MJ 184                         Ordinul MJ 185

2) Hrolovici Maria (Chişinău) <–> Vescu Livia (Leova)

      Ordinul MJ 223                          Ordinul MJ 222

3) Dabija Tatiana (Chişinău) <–> Ţonu Nina (Floreşti)

      Ordinul MJ 348                       Ordinul MJ 351

4) Terentiev Lidia (Chişinău) <–> Gladîş Alexandru (Călăraşi)

     Ordinul MJ 349                       Ordinul MJ 350

5) Mamadjanova Tatiana (Chişinău) <–> Rotaru Valeria (Orhei)

    Ordinul MJ 499                                  Ordinul MJ 500

Toate ordinele de  schimbare arată la fel. Deşi articolul 14¹ din Lege reglementează schimbarea teritoriului notarilor şi procedura exactă, în textul ordinelor ministrului justiţiei se face referinţă doar la articolul 35 alin. (3) lit.d), care (sic!) reglementează competenţa notarului la „eliberarea duplicatelor”:

„(3) În îndeplinirea atribuţiilor sale, notarul are competenţă generală, cu excepţia următoarelor situaţii:

d) eliberarea duplicatului de pe actul notarial se face de notarul în a cărui arhivă se păstrează originalul acestuia”

Exemplu:

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=344213

În mod similar:

– Ordinul MJ nr. 184 din 13.04.2012 cu privire la schimbarea teritoriului de activitate a notarului public Horoşaia Galina http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343025

– Ordinul MJ nr. 185 din 13.04.2012 cu privire la schimbarea teritoriului de activitate a notarului public Miron Corneliuhttp://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343026

– Ordinul MJ nr. 222 din 10.05.2012 cu privire la schimbarea teritoriului de activitate a notarului public Vescu Livia http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343218

– Ordinul MJ nr. 223 din 10.05.2012 cu privire la schimbarea teritoriului de activitate a notarului public Hrolovici Maria http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343219

– Ordinul MJ nr. 348 din 24.07.2012 cu privire la schimbarea teritoriului de activitate a notarului public Dabija Tatiana http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=344211

– Ordinul MJ nr. 351 din 27.07.2012 cu privire la schimbarea teritoriului de activitate a notarului public Ţonu Nina http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=344214

– Ordinul MJ nr. 349 din 24.07.2012 cu privire la schimbarea teritoriului de activitate a notarului public Terentiev Lidia http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=344212

– Ordinul MJ nr. 350 din 27.07.2012 cu privire la schimbarea teritoriului de activitate a notarului public Gladîş Alexandru http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=344213

– Ordinul MJ nr. 499 din 05.11.2012 cu privire la schimbarea teritoriului de activitate a notarului public Mamadjanova Tatiana http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=345324

– Ordinul MJ nr. 500 din 05.11.2012 cu privire la schimbarea teritoriului de activitate a notarului public Rotaru Valeria http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=345325

Care este logica acestei scheme? Una extrem de simplă. Un notar care lucrează în Chișinău şi doreşte să se pensioneze, solicită transferul în localitatea X unde activează un notar care vrea să vină la Chişinău. Pentru această cerere, notarul pensionar poate pretinde o sumă de pînă la 100 mii EURO. Care este suma încasată de ministrul justiţiei pentru acceptarea acestor transferuri? Nu se ştie, dar şi în acest caz avem de afacere cu o schemă frauduloasă, cu elemente clare de abuz în serviciu.

BANII DIN BUGETUL MINISTERULUI JUSTIȚIEI – DIRECT IN BUZUNARUL PLDM?

Un alt lucru curios s-a întîmplat la Ministerul Justiției după instaurarea în funcția de ministru a lui Oleg Efrim. Cele mai multe contracte finanțate din banii publici au fost preluate de diferiți oameni de afaceri apropiți PLDM. De asemenea, Procuratura s-ar putea interesa cum de s-a întîmplat ca cele mai mari două contracte de repărţii încheiate de Ministerul Justiţiei pentru repararea sediului Ministerului Justiţiei şi a judecătoriei sectorului Botanica, în valoare de zeci de milioane de lei, au fost încheiate cu firma deputatului PLDM, Ivan Ionaș.

Potrivit Centrului de Investigații Jurnalistice (http://www.investigatii.md/index.php?art=473), cel mai generos candidat înscris în cursa electorală pe listele PLDM a fost deputatul Ion Ionaş, concomitent și om de afaceri. El a donat partidului suma de 800 mii lei în campania electorală din 28 noiembrie 2010. Alte 350 mii lei le-a vărsat în bugetul formaţiunii pentru referendumul din 5 septembrie.

Procuratura ar trebui să se clarifice dacă contractele finanţate din bani publici reprezintă o modalitate a liberal-democraţilor de a compensa cheltuielile din campaniile electorale anterioare sau acumularea fondurilor pentru campaniile viitoare?

(va urma)