CEDO a obligat autoritățile de la Chișinău să restituie frecvența TVR

Autorităţile de la Chişinău sunt obligate să restituie frecvenţa TVR în maximum 30 de zile de la cererea oficială a postului de televiziune.

Decizia cu privire la Acordul amiabil de soluţionare a cauzei TVR împotriva Republicii Moldova a fost publicată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Măsura va fi supravegheată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei.

Televiziunea română a aplicat în 2008 la CEDO o plângere referitoare la retragerea abuzivă, în 2007, a licenţei de utilizare a frecvenţei TVR în Moldova. În 2009, Guvernul României a decis să intervină în cauza TVR împotriva Republicii Moldova. Părţile au convenit, în ianuarie 2013, să soluţioneze amiabil cauza şi au notificat în acest sens CEDO.

Vedeți mai jos declarația Ministerului Afacerilor Externe al României privind decizia CEDO:

Ministerul Afacerilor Externe salută publicarea astăzi, 7 noiembrie 2013, a Deciziei Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cererea nr. 36398/08 – Societatea Română de Televiziune (actualmente Televiziunea Română – TVR) împotriva Republicii Moldova. Decizia Curţii validează termenii Acordului amiabil de soluţionare a cauzei, negociat cu sprijinul MAE şi semnat de părţi la Bucureşti, la 12 septembrie 2013, şi închide astfel dosarul aflat pe rolul Curţii.

Decizia Curţii are putere executorie, fiind imediat aplicabilă, iar aplicarea sa va fi supravegheată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ UZURPĂ PUTEREA DE STAT

Pe 16 aprilie, un articol postat pe mai multe pagini web, cunoscute ca fiind de mare încredere, trăgea un semnal de alarmă în privinţa judecătorului Ion MURUIANU, precizându-se clar că a reuşit să îl corupă pe judecătorul Curţii Constituţionale, Victor PUŞCAŞ, cu scopul de a ajunge în fruntea Curţii Supreme de Justiţie.

Prin urmare, încă din 16 aprilie se ştia de planul meschin, complotat prin intermediul lui Victor PUŞCAŞ, contra ceva bani precum şi despre hotărârile Curţii Constituţionale în privinţa cazului Muruianu care au fost acceptate în culise cu mult înainte de şedinţa Curţii Constituţionale, aceasta urmând a se pronunţa, în varianta definitivă, astăzi 27 aprilie, 2010.

Pe 23 aprilie 2010 a fost făcut publică, de către înalţii „sfetnici” ai Curţii Constituţionale, modul în care urma să fie reîncoronat a „ţarul” justiţiei Moldovene – „Măria sa” Ion Muruianu.

Astfel, faptele expuse în articolul menţionat îşi găsesc justificarea.

Pentru cei neiniţiaţi în trucurile justiţiei constituţionale în stil moldovenesc, e bine să ştie că, pe 16 aprilie 2010, Curtea Constituţională s-a întrunit într-o şedinţă secretă, cu scopul de a examina demersul lui Victor Puşcaş, datând din 14 aprilie 2010, privind revizuirea hotărârii Curţii Constituţionale nr.16, din 28/05/1998. Prin hotărârea nr. 16, Curtea Constituţională stabilise o practică, iar conform acesteia nu pot fi supuse controlului constituţionalităţii actele administrative cu caracter individual, emise de Parlament şi Guvern. Altfel spus, Curtea Constituţională nu are dreptul să examineze alegerea sau destituirea unor înalţi funcţionari de stat.

Practica instituită de fapt venea să confirme competenţa Curţii Constituţionale la examinarea doar a problemelor de drept şi a constituţionalităţii actelor normative.

REFORMA ÎN JUSTIŢIA DIN REPUBLICA MOLDOVA SE FACE ÎN PAŞI DE MELC

*Şi totuşi corupţii încep să fie puşi la colţ

Reforma în justiţie, promisă la începutul noii guvernări din Republica Moldova de către autorităţi, are toate şansele să ajungă doar un proiect aruncat într-un sertar. Asta o dovedeşte faptul că în ultimul timp, dl Alexandru Tănase, ministrul justiţiei, pare să se fi concentrat asupra altor obiective decât reforma promisă. Totuşi, nu putem să nu observăm un succes înregistrat recent, mai exact săptămâna trecută, şi anume avizul dat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru lichidarea instanţelor economice, şi să nu apreciem reuşita domnului Tănase din acest punct de vedere.

Dar rămânem încă la părerea că acţiunea de reformă în sistemul judiciar şchiopătează serios.

Iniţial, iniţiativele dlui ministru Tănase s-au dovedit extrem de optimiste şi totul părea să conveargă spre ceea ce s-ar putea numi eliminarea corupţiei şi instaurarea ordinii în sistemul judiciar. Dar, din păcate, planurile aşternute pe hârtie sau rostite în discursuri entuziaste nu se potrivesc întotdeauna cu realitatea, iar sistemul judiciar din Moldova s-a dovedit un hăţiş greu de desluşit, chiar şi pentru o persoană experimentată, precum ministrul Alexandru Tănase. Mai exact, entuziasmul dlui Tănase de a aplica reforma s-a izbit de rezistenţa vehementă a numeroşi judecători, avocaţi dar şi politicieni, pentru care corupţia din sistemului judiciar constituie „pâinea cea de toate zilele”, o pâine destul de scumpă e adevărat.

Fără corupţie, din care îşi trag seva zi de zi, aceste persoane ar trebui să se dezobişnuiască de viaţa de lux, de casele spaţioase şi maşinile elegante cu care s-au învăţat.

MINISTRUL JUSTIŢIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA, TENTAT SĂ INFLUENŢEZE SISTEMUL JUSTIŢIEI ECONOMICE

Ministrul Justiţiei Alexandru Tănase

După ce regimul dictatorial a pierdut frâiele puterii, noua guvernare si-a luat angajamentul ca, printre multe alte schimbări, să elimine corupţia din sistemul judiciar şi, totodată să contribuie la crearea unei justiţii independente.

Astfel, imediat ce şi-a luat funcţia în primire, noul ministru al justiţiei, Alexandru Tănase, a anunţat reforma sistemului judecătoresc şi a promis că nu va urma exemplul fostei guvernări şi nu se va implica în procesul judiciar. Nu mai este un secret faptul, că, drept consecinţă a modului în care regimul dictatorial a influenţat justiţia, şi instituţiile statale cu putere de decizie, şi a încercat să monopolizeze mediul de afaceri, Guvernul Republicii Moldova s-a ales cu zeci de dosare la CEDO şi sistemul judiciar este cunoscut ca fiind unul dintre cele mai instabile şi corupte din regiune.

Dar să revenim la reforma anunţată de domnul ministru, Alexandru Tănase. Mai exact, ţinem să precizăm că domnia sa anunţase lichidarea instanţelor economice, ca prioritate acestui proces şi chiar subliniase că va fi elaborat un proiect de lege în acest sens. Se precizase foarte clar că atât proiectul de lichidare a instanţelor economice cât şi reforma judiciară generală aveau ca scop principal eliminarea corupţiei, a lipsei de profesionalism şi a incompetenţei şi că vor fi excluşi din sistemul judiciar toţi judecătorii „infestaţi” de corupţie.