Autoritățile ucrainiene fac presiuni pentru a închide școli românești în Nordul Bucovinei

Minoritatea românească din Bucovina de Nord (Ucraina) s-a trezit zilele acestea cu presiuni şi ameniţări din partea autorităţilor ucrainene pentru a se închide şcolile româneşti. Primarii din satele româneşti, împreună cu autorităţile şcolare raionale, merg la localnici şi îi obligă să semneze tabele prin care să se închidă şcolile în limba română şi copiii lor să treacă la şcoala ucraineană scrie NapocaNews.

În satul Ropcea, înfiinţat de către Ştefan cel Mare în urma victoriei împotriva polonezilor de la Codrii Cosminului din 1497, autorităţile ucrainiene au demarat un proces în forţă prin care ţăranii români sunt obligaţi şi ameninţaţi cu bătaia să semneze liste pentru ca şcoala românească din sat să se închidă, iar copiii să fie transferaţi la şcoala în limba ucraineană.

Un intelectual al comunei Ropcea din Bucovina de Nord, care a dorit să-şi păstreze anonimatul de teama represiunilor a declarat exclusiv pentru NapocaNews: „Ceea ce se întâmplă zilele acestea în satele româneşti din Ucraina nu s-a întâmplat nici pe vremea URSS. Ne e frică de funcţionarii şi poliţiştii ucrainieni care ne ameninţă că ne închid şcoala românească şi ne vor trimite copiii la şcoala ucraineană. La început au semnat listele proştii satului de frică, dar majoritatea ţăranilor din sat refuză să semneze petiţia autorităţilor. Acum aşteptăm ca ameninţările ucrainienilor să se împlinească. Vrem ca România să intervină şi să ceară guvernului de la Kiev să înceteze cu presiunile. Vrem copiii noştri să meargă la şcoala românească din sat, nu să se închidă.”

Despre situaţia dramatică din satele locuite de românii din Ucraina şi acţiunile autorităţilor ucrainene de a se închide şcolile româneşti Guvernul de la Bucureşti nu ştie nimic. Sperăm că în urma acestui apel public Bucureştiul să intreprindă măsuri diplomatice pe lângă Kiev pentru a înceta presiunile privind închiderea şcolilor româneşti din Bucovina de Nord.

Pânã în 1940, Bucovina de Nord era o provincie româneasca. Ca urmare a pactului Ribbentrop – Molotov, încheiat între Germania hitleristã si Rusia stalinistã, Bucovina de Nord a fost anexatã cu forţa de Uniunea Sovieticã în 28 iunie 1940. In 1991 când s-a destrãmat URSS, Bucovina de Nord a rãmas în componenţa Ucrainei, din care face parte si în prezent. Bucovina de Nord a carei capitalã este Cernãuti (Tchernovtsy în ucraineanã) este o provincie cu majoritate româneascã. În Ucraina trăiesc în prezent peste jumătate de milion de români, separați artificial de autoritățile ucrainiene în români și moldoveni.

22 iunie 2012 – 22 iunie 1941: 71 de ani de neuitare de la inceputul Eliberarii Basarabiei

„OSTAŞI, Vă ordon: treceţi Prutul! Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit şi miazănoapte. Desrobiţi din jugul rosu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre. […]

Să luptati pentru desrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieţii şi a căminurilor batjocorite de păgâni cotropitori.

Să luptaţi pentru a ne răzbuna umilirea şi nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele şi Generalul Vostru.

OSTAŞI, Izbanda va fi a noastră. La luptă. Cu Dumnezeu înainte!” – Ordinul de zi al comandantului Ion Antonescu

Peste 71.000 de militari români au căzut în Războiul de Reântregire a Ţării, pornit în zorii zilei de 22 iunie 1941 şi sfârşit tragic la 23 august 1944, act ce a trimis în lagărele de exterminare sovietice 114.000 militari români, facuţi prizonieri de război ai Armatei Roşii

Conform arhivelor militare, numai în perioada 22 iunie-15 iulie 1941, s-au înregistrat 2.320 morţi, 7.962 răniţi şi 3.492 dispăruţi. După 33 zile de război, intreaga Basarabie şi Bucovina de nord erau eliberate.

Comunicatul nr. 6 din 25 iulie 1941 al Comandantului frontului româno-german avea urmatorul conţinut: „Lupta pentru dezrobirea brazdei româneşti de la Răsărit s-a terminat. Din Carpaţi şi până la mare suntem din nou stăpâni peste hotarele străbune”.

In retragerea din Basarabia, armata rusă va aplica tactica distrugerii totale: 42 biserici, 28 şcoli, 32 localuri ale unor instituţii publice, 79 de localuri ale autorităţilor au fost dinamitate.

Proclamatia catre romanii basarabeni

Basarabeni,
Cu vrerea Domnului, prin sângele Eroilor noştri am izgonit de pe pământul strămoşesc pe duşmanii Neamului, redându-vă libertatea şi credinţa, onoarea şi drepturile.
Am prăvplit stăpânirea întunericului care a pustiit bisericile, casele, avutul nostru.
Am spulberat cu vitejia ostaşilor, cotropirea sălbatică a celor ce v-au ţinut în robie şi au răspândit, pe pământul nostru, moartea şi focul.
Ne întoarcem răzbunători în glia moldovenească a lui Ştefan cel Mare reaşezând de a pururi temeliile Neamului românesc.
Basarabeni,
Anul zbuciumat de umilire şi nedreptate, de cotropire şi vrajbă a luat sfârşit.
Aţi simţit prin propria voastră suferinţă, prin sărăcia şi umilirea în care aţi trăit ce înseamnă comunismul.
Aţi putut judeca singuri că viaţa fără libertate şi proprietate, fără dreptate şi familie, fără biserică şi lumină este mai cumplită decât moartea.
Eroii şi bravii ostaşi ai armatei noastre v-au eliberat!
Cinstiţi-le jertfa şi lupta prin fapta voastră!
Din încercarea şi jertfa noastră, să luăm învăţătură.
Un neam trăieşte şi se înalţă prin fapta de credinţă şi luptă, prin munca şi zbuciumul fiecăruia din fiii lui.
Din cenuşa robiei şi din rănile încercării, să ridicăm azi noi temeiuri de viaţă.
Trecutul s-a stins , să întemeiem viitorul.
Trebuie să ştergem toate urmele prădătorilor şi să distrugem toate uneltele lor.
Voi conduce eu însumi organizarea Basarabiei şi Bucovinei şi voi reface toate aşezările.
În popasul acestui an de prăbuşire, Ţara noastră, vechea voastră Patrie, s-a schimbat.