CUGET LIBER-blog public românesc!

19/10/2011

Maghiari, vă ordon asimilați rromii și secuii!


Liderii UDMR pregătesc intens recensământul

Ofensiva fără precedent declanșată de liderii UDMR pentru umflarea artificială a minorității maghiare din România, la recensământul populației organizat în perioada 20-31 octombrie, se apropie de sfârșit.

Pentru a-și atinge obiectivele fixate la Budapesta, ei au mers până’ntr-acolo încât și-au propus să-i asimileze nu numai pe unguri și secui, așa cum au statuat deja în mod oficial, ci și pe rromi sau chiar pe românii căsătoriți cu persoane de etnie maghiară. Cu alte cuvinte, la noi e ca la sectanți, spun ei. ”Oricine poate fi maghiar!” declara recent pentru Radio România Actualități fostul consilier prezidențial Eckstein Kovacs. Nu contează că ai origini ce se întind până în pusta mongoleză. ”Asumarea identității etnice este un gest absolut voluntar. Astfel, oricine se poate declara maghiar. Chiar și cine eventual nu vorbește limba maghiara, iar anturajul său îl consideră de etnie română. Cineva se poate declara maghiar chiar dacă nu are toți strămoșii maghiari. Noi suntem deschiși tuturor care doresc să ajute printr-un asemenea gest comunitatea maghiară” a spus Eckstein Kovacs încercând să-i convingă pe români că la etnie e ca la botez, iar maghiarii sunt făcuți, nu născuți. Miza recensământului este destul de importantă pentru viitorul liderilor etniei maghiare, ei încercând astfel să mențină sau să depășească cifrele oficiale care le-au permis, în urma ultimului recensământ, accesul la fonduri din partea guvernelor român și ungar, precum și menținerea sinecurilor și avantajelor cu care s-au obișnuit. Ei invocă, oficial, ca pe un obiectiv fundamental, oficialitatea limitată posibilă doar prin obținerea a minimum 20% din componența etnică a cât mai multor localități, procentaj care le permite, astfel, printre altele, folosirea limbii materne în școli, justiție și administrație. „Posibilitatea folosirii limbii maghiare este prevazută de lege doar prin existența unui procent de 20% din componența etnică a unei comunități, iar dacă numărul maghiarilor se situează sub acest procent la nivelul unui oraș, sau al unei comune, limba maghiară dispare din viața publică” – a mai povestit Eckstein.

Pentru îndestularea liderilor UDMR, după asimilarea secuilor urmează rromii

Din celălalt capăt al maghiarimii, ungurul Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita le-a cerut rromilor să intre, frumos încolonați, sub steagurile etnice ale maghiarilor. El și-a declarat astfel, în mod public, neputința de a transpune în practică unul din dezideratele UDMR ce consta în asimilarea rromilor din județele în care maghiarii sunt majoritari. ”Eu cred că rromi în Harghita sunt foarte puțini. Acțiunea acelor oameni care acum, cu forța, de la București sau de la Bruxelles încearcă să îi convingă, să facă campanie să se declare rromi sau țigani, nu este binevenită. Aici, toți ne-am declarat și anterior și vorbim aceeași limbă, aici este o cultură maghiară, o cultură a rromilor nu este semnificativă în Harghita. Așadar, artificial nu ar fi bine ca foarte mulți oameni să fie declarați rromi, până când atât cultura, obiceiurile, viața din comunitate, religia, tot, se petrece și este cea maghiară” – a declarat Borboly Csaba, conform Agerpres. Este adevărat, la ultimul recensământ din 2002, în Harghita au fost declarați oficial 3853 de romi, dar în ultimii 9 ani e posibil ca ei să se fi înmulțit suficient de mult încât să devină interesanți pentru majoritarii din acte. Oricum, pe același principiu ”sunt puțini” maghiarii lui Borboly i-au asimilat și pe secui, reușind chiar să impună în mod oficial această ”cucerire”. Astfel, conform nomenclatorului etniilor și limbilor materne pus la dispoziția recenzorilor folosiți pentru recensământul care va începe mâine, cei care vor să-și declare/aleagă/bifeze etnia maghiară vor înscrie în chestionarul P (populație) codul 1100 în care ”vor fi incluse persoanele care au primele două cifre 11, respectiv: 1101 – maghiar, 1102 – ungur, 1103 – secui”. Prin urmare, atât ungurii cât și secuii sunt de etnie maghiară. Asta poate să însemne că ungurii care se află în România își pot declara fără rezerve etnia maghiară, la fel ca și secuii maghiarizați forțat de mai multă vreme. Ei nu sunt însă suficienți pentru a satisface interesele marelui popor maghiar condus astăzi de Kelemen Hunor. Națiunea maghiară, pentru a fi întreagă, are nevoie și de români, spune udemeristul galonat. A spus-o Eckstein direct, când s-a referit la cei pe care anturajul îi consideră ”de etnie română”, dar a repetat-o și Borboly Csaba săptămâna trecută. ”Vom încerca să cerem ca cei care au identități duble prin familii mixte să declare ca naționalitate pe cea maghiară pentru că, deja, vor câștiga niște drepturi și posibilități, deci ne vom axa și pe acest lucru. În Harghita foarte multe familii mixte nu sunt, dar și aici vom încerca” – a spus președintele Consiliului Județean Harghita, proaspăt posesor al cetățeniei ungare. Politica de asimilare inversă, promovată de liderii maghiari este cât se poate de clară.  Deocamdată însă, din declarațiile publice ale liderilor UDMR avem de-a face cu o încercare concretă de falsificare a rezultatelor recensământului. N-ar fi, dealtfel, prima dată când s-ar întâmpla acest lucru. În urmă cu un secol, în 1910, maghiarii au falsificat un recensământ chiar în Ungaria Mare, reușind să demonstreze astfel că 51% din populația Ungariei este de  naționalitate maghiară. Informația aparține dr. Sandor Kopatsy, decorat recent  cu  Crucea medie a Ordinului de Merit al Republicii Ungare. “Potrivit datelor recensământului din 1910, 51% din populația Ungariei era de naționalitate maghiară, însă istoricii ar trebui să specifice că aceste date nu au fost reale. Conform legii de atunci, evreii și țiganii nu erau considerați minorități etnice, ei fiind luați în evidență în funcție de limba vorbită, adică drept maghiari. Aceste două comunități etnice reprezentau aproximativ 9% din populația țării. Pe de altă parte, ponderea analfabeților din populația totală era de peste o treime. Analfabeții erau întrebați de notar, iar datele erau înregistrate tot de ei. Marea majoritate a notarilor, cu excepția regiunilor săsești, erau de naționalitate maghiară. Astfel, nici nu se punea problema obiectivității recensământului. După încheierea Tratatului de Pace de la Trianon, datele recensământului reflectau o altă realitate, total diferită de cea anterioară” – spune Kopatsy. Așadar, dacă n-ar fi fost analfabeții, evreii și țiganii, ungurii nu erau majoritari nici chiar la ei acasă.

Maghiari, vă ordon, cuceriți Clujul!

Falsificarea datelor referitoare la maghiarii recensământului este, așadar, o practică. Conform liderului UDMR, Kelemen Hunor, pentru a-i convinge pe maghiari să-și recunoască etnia, dar și pe  rromi sau pe ”mixti” să treacă la ”religia” maghiară, ungurii au derulat o campanie pe mai multe fronturi. ”UDMR a derulat o campanie de conștientizare în cadrul căreia au fost distribuite peste 200.000 de pliante și 15.000 de afișe, au fost difuzate spoturi radio în toată țara și a fost pusă la dispoziția celor interesați de informații suplimentare o linie telefonică verde. De asemenea, o caravană informativă a parcurs până acum peste 4.500 km, prin 10 județe și prin peste 100 de localități” – a spus Kelemen Hunor. Ceea ce n-a spus el este faptul că speră să cucerească, în sfârșit, Clujul, capitala politico-financiară a maghiarimii. Pentru a deține ”procentul de aur” (20%) în județul Cluj, maghiarii au nevoie ca țiganii să treacă, cu mic cu mare, la etnia maghiară. Conform datelor furnizate de ultimul recensământ, din cei 702.755 de locuitori 17,4% (122.301) sunt maghiari, iar pentru a ajunge la pragul ce le-ar asigura oficialitate limitată pentru limba maghiară (adică peste 20%) ar mai avea nevoie de exact 2,6%, în cazul în care numărul maghiarilor a rămas, în ultimii nouă ani, același. Or, cum numărul rromilor din Cluj era, tot în 2002, de 19.834, adică 2,82% din totalul populației, convertirea lor la maghiarism ar asigura dezideratul liderilor UDMR, deci și al Budapestei. Dincolo de faptul că în Cluj s-a stabilit sediul central al UDMR, aici au fost înființate și cele mai multe ONG-uri prin care s-au dispersat fondurile de la guvernele ungar, dar și  român, pentru minoritatea maghiară și liderii săi, adică nu mai puțin de 1.253 de fundații și aproximativ 1.500 de asociații. Pe plan intern lucrurile sunt, așadar destul de clare, maghiarii jucând așa cum au fost instruiți de la descălecat (de pe cal) încoace, iar pe plan extern, strategia coordonată oficial de la Budapesta este la fel de străvezie, cu mențiunea că minoritatea își pierde brusc privilegiile.

„Etno-bussiness-ul” ca armă a deznaționalizării

Astfel, în timp ce liderii maghiari din România se plâng de tot felul de nedreptăți administrativo-lingvistice, Budapesta a pus pe roate o mașinărie infernală de deznaționalizare denumită generic „etno-bussines”. Concret este vorba despre asimilarea, în cazul nostru, a etnicilor români din Ungaria. Legile ungare permit ca orice cetățean ungar să se poată declara român și să poată conduce o autoguvernare, motiv pentru care va primi fonduri de la statul maghiar pentru conservarea identității sale. Deși statul român a protestat de multe ori în această privință, autoritățile de la Budapesta par imposibil de clintit în această chestiune. Mai mult, această breșă este exploatată de țiganii unguri care formează și conduc astfel de „autoguvernări românești”, pe de o parte pentru banii primiți de la Budapesta, iar pe de o altă parte pentru a scăpa de furia extremiștilor de la Jobbik ale căror acțiuni împotriva țiganilor s-au intensificat în ultimii ani. Într-un reportaj publicat anul trecut de ziarul central „Népszabadság” se povestește cum în localitatea Szalonna din județul Borșod s-au format patru autoguvernări ale romilor, polonezilor, rutenilor și românilor. În cele două din urmă se află persoane care în 2002 s-au declarat croați, iar în 2006  au spus că sunt rromi. Cu toate acestea, locuitori din comună au spus că acolo nu au trăit niciodată ruteni. Un principiu de deznaționalizare extrem de agresivă, totul acoperit sub un văl democratic de libertatea de a-ți alege singur etnia. Această politică care se ghidează după regula „divide et impera” se realizează în continuare, în ciuda protestelor statelor vecine. Jurnaliștii români care au încercat să se ridice împotriva acestei practici de deznaționalizare s-au ales cu procese din partea unor astfel de „etno-bișnițari”. Anul trecut, jurnalista Eva Iova, redactor-șef a revistei săptămânale „Foaia românească” a câștigat totuși în instanță procesul civil intentat de către Autoguvernarea Românească pe Capitală (ARC), privind editorialul cu titlul „Suntem ochii, urechile și gura comunității”, publicat în data 2 octombrie 2009, în care ea critica tocmai aceste practici neortodoxe.

Strategie clădită în timp

Această strategie de a acorda cetățenie tuturor maghiarilor și de redeșteptare a națiunii maghiare au constituit practic rampa de revenire la putere a dreptei condusă de actualul premier de la Budapesta, Viktor Orban. Acesta promitea în 2008  la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad, că, în cazul câștigării alegerilor din 2010, va susține acordarea dublei cetățenii pentru maghiarii din diaspora. Așa s-a și întâmplat. Atunci, Orban critica dur guvernul socialist condus de Gyurcsany, pe care îl acuză de denigrarea unității și solidarității maghiarilor din Bazinul Carpatic. Răspunzând la o întrebare, liderul opoziției din Ungaria a spus că „nu trebuie studiat scenariul ruperii Kosovo de Serbia, ci modul în care li se va acorda, pe model european, autonomie sârbilor din aceasta provincie, ceea ce va fi o premisă pentru formarea unui lanț al autonomiilor maghiarilor din afara granițelor Ungariei”, amintește sursa citată. Odată ajuns la putere, Orban a început să-și developeze planul promis în 2008. Astfel în primăvara lui 2010, actualul guvern de dreapta de la Budapesta a adus în discuție posibilitatea votului pentru cetățenii maghiari din afara granițelor. În general, vestea a fost primită cu entuziasm în rândul diasporei maghiare. În condițiile acestea, celor 10 milioane de maghiari de pe actualul teritoriul al Ungariei, li se vor va adăuga circa 5 milioane care trăiesc în diaspora dintre care 1,4 milioane numai în România. O parte importantă dintre aceștia vor constitui un bazin electoral important pentru consolidarea puterii Fidesz la Budapesta. Noua lege electorală urmează astfel să fie adoptată până la 1 ianuarie 2012 și vine în completarea legii adoptate de guvernul de centru-dreapta, în mai 2010, care le dă dreptul la cetățenia ungară celor peste două milioane de etnici maghiari din jurul granițelor Ungariei. Totuși strategia lui Orban nu este văzută cu ochi buni la Bruxelles, acolo unde instituțiile europene și-au exprimat rezervele în ceea ce privește aceste politici practicate de guvernul ungar. Plenul Parlamentului European din Strasbourg a adoptat la 5 iulie, o rezoluție comună prin care cere Ungariei revizuirea noii sale Constituții acolo unde sugerează amestecul în treburile interne ale statelor în care trăiește o minoritate maghiară. Acest lucru nu i-a împiedicat totuși pe unii lideri de la Budapesta să declare public că, dacă interesele o vor cere, autoritățile de la Budapesta vor interveni în procesul de reorganizarea administrativă a României, proiect al actualei puteri asupra căruia UDMR stăruie să nu se realizeze decât în marja unor criterii etnice. Astfel, în viziunea UDMR, s-ar crea așa-numitul Ținut Secuiesc și așa-numita regiune Partium, formată din județele Arad, Bihor, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj. Povestea acestora este o împletire de tip rollerian a unor elemente de istorie cu mitul și legenda, poveste ce aduce mai degrabă cu romanele lui Bram Stoker și au mai puțină cu realitatea istorică factuală.

Cine sunt secuii?

Deși de ani de zile, maghiarimea și istoricii unguri se străduie să susțină faptul că secuii sunt una și aceeași cu ungurii, istoricii români vin constant cu dovezi științifice că. Deși DEX-ul vorbește despre secui ca „persoane care fac parte dintr-o populație de limbă turcică asimilată de triburile maghiare pe care le-a însoțit în migrațiunea lor spre Europa și care s-a așezat alături de populația românească în partea de sud-est a Transilvaniei, portalul Wikipedia în limba română îi declară pe secui ca fiind maghiari cu acte în regulă de la origini până în prezent. ”Secuii (popular săcui, în maghiară Székelyek) sunt un grup etnic maghiar din România, de limbă maghiară,ş2ţ care cultural ține de maghiarimea din județele Covasna, Harghita și în arealul central și sud-estic al județului Mureș”, precizează acest portalul de informație care poate fi completat mai de oricine. În schimb, istoricii au o punct de vedere mult mai documentat despre secui. Profesorul Vasile Dobrescu a declara pentru cotianul „România Liberă” că „Ținutul Secuiesc nu e decât o creație modernă a istoricilor și a politicienilor maghiari după desființarea Scaunelor Secuiești chiar de către guvernul de la Budapesta în 1876 printr-o reformă administrativă care a generalizat construcția administrativă numai pe comitate, când din scaunele secuiești a făcut trei comitate, iar Scaunul Mureș a fost integrat fostului județ Mureș-Turda pentru că acolo erau românii majoritari”. Ca argumente acesta aducea în discuție politica Budapestei de a conferi acestei zone un statul special ca exemplu de supralicitare pentru „pericolul valah în această zonă care ar fi urmat să deznaționalizeze masa secuilor”. Practic, acest „Ținut Secuiesc” va fi arborat în retorica maghiară ca un avanpost unguresc iar la nivel imagologic va servi drept zona de graniță care trebuie apărată din nou de acești „grăniceri -szekely”. De asemenea, istoricul militar Mircea Dogaru are o variantă bine argumentată a ceea ce înseamnă tradiția militară și evoluția socio-religioasă a secuilor pe teritoriul românesc. „Catolicizați de unguri, acceptați ca aliați, în calitate de „națiune” medievală, urmașii avarilor au continuat să fie, etnic, altceva. Pentru că, în afara de rune (la care românii, învățătorii lor, renunțaseră în momentul adoptării slavonei, ca limbă liturgică și a alfabetului chirilic), secuii au continuat să aibă o limba a lor, un port și obiceiuri proprii, încă vizibile în secolul XVI, pe cale de dispariție în veacurile XVII-XIX și de care numai unii bătrâni îsi mai amintesc astăzi, în zona Ciucului, într-atât de eficace a fost procesul de ungurizare, susținut în primul rand de biserica, atât cea catolica, cat și, ulterior, cea reformata. Faptul ca ei înșiși se numesc încă, astăzi, secui atesta însa persistenta conștiinței unei deosebiri fundamentale fata de populația ungureasca, a unei etnii originare distincte”, este de părere istoricul militar Mircea Dogaru. Reamintim că în aceste zile se desfășoară recensământul în Ungaria, unde lipsește din formularele oficiale noțiunea de ”etnie”. Dacă în secolul trecut comunitatea românească număra circa 100.000 de suflete, acum, redusă la mai puțin de 10.000, ea este supusă unui tratament nedemn de o țară europeană cu pretenții democratice așa cum se autodefinește Ungaria.

Dan Badea
Mădălin Necșuțu

Material preluat din curentul.ro

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: