CUGET LIBER-blog public românesc!

11/11/2009

Mituri despre Unirea cu Basarabia

Filed under: Opinii,Recomandări — .. @ 13:19
Tags: , , , , , ,

Despre posibilele consecinte negative ale unirii dintre Romania si Republica Moldova asupra economiei s-a mai scris. In general s-a spus ca unirea celor doua state ar fi o grea povara pentru statul roman. Dar analizele cu pricina au fost tendentioase. In locul cautarii adevarului, s-a preferat demonstrarea cu orice pret a faptului ca unirea este imposibila. Propagandistii antiromani au adunat mere cu pere pentru a socoti un cost astronomic al unirii, menit sa compromita orice idee de apropiere a celor doua state romanesti.

Economia Moldovei nu prea conteaza

Mitul costurilor unirii asupra economiei romanesti ar putea fi demolat intr-o singura fraza si cu asta am putea incheia demonstratia. Produsul Intern Brut (PIB), de 6 miliarde dolari al Republicii Moldova reprezinta doar 3% din cel al Romaniei, de 200 miliarde dolari in 2008.

De exemplu, PIB-ul romanesc a scazut cu 9% in 2009 fata de 2008 din cauza crizei. Carevasazica din economia romaneasca a disparut intr-un singur an o bucata cat trei ori Moldove la un loc. Cam asta este raportul dintre cele doua economii.

O crestere economica de 7-8% este considerata un record in Europa. Republica Moldova nici nu mai poate spera la asa ceva in urmatorii ani, aflata intr-o grava recesiune din cauza crizei mondiale si a grelei mosteniri comuniste. Pe de alta parte, transferurile din Romania ar putea asigura aceasta crestere accelerata. Pentru ca 7-8% din PIB-ul Moldovei reprezinta doar 0,2% din PIB-ul Romaniei, adica o piscatura de tantar.

Culisele reunificarii germane

Ni se da tot timpul peste nas cu exemplul reunificarii germane. Pasamite, Romania nu ar fi capabila de efortul economic respectiv, fiind mult mai saraca decat Republica Federala a Germaniei, care a cheltuit 7-800 sute miliarde marci pentru a pune pe picioare landurile rasaritene.

La prima vedere, nu se intelege cum a putut Germania sa faca acest efort si totusi sa aiba crestere economica constanta si sa fie permanent a treia economie a lumii, dupa SUA si Japonia.

Explicatia e simpla. Nemtii nu prea au facut nici un sacrificiu, de fapt doar au mutat banii dintr-un buzunar in altul si au pus mana si pe economia fostei RDG, odinioara vitrina lagarului socialist.

O parte din suma care a intrat in fosta RDG a fost de fapt investitia cu care firmele vestice au cumparat fabricile din Est in cursul procesului de privatizare, facand achizitii avantajoase. Functionarii de la „Treuhand”, fondul de privatizare, erau vest-germani si au favorizat firmele de acasa. Alte sume au fost cheltuite pentru reabilitarea infrastructurii ruinate a fostei RDG. Adica niste comenzi nesperate pentru industria din Vest. Autostrazi, cai ferate, telefonie, investitii de mediu, toate au fost efectuate de firme din Germania de Vest. Practic, Helmuth Kohl a subventionat economia vest-germana sau i-a acordat un”stimulus”, cum ii spune acum Obama Barack. Banii s-au intors inapoi de unde au plecat.

Minciuni despre povara basarabeana

Presupusa nota de plata a unirii este umflata de propagandisti cu tot felul de cheltuieli imaginare. Bunaoara, Romania ar trebui sa suporte schimbarea documentelor de identitate ale moldovenilor, ceea ce ar fi o cheltuiala foarte mare pentru buget. Prostia este vadita, pentru ca in orice tara din lume costul eliberarii documentelor este suportat de cetatean, nu de stat. Basarabenii si-ar plati singuri costul unui act de identitate sau un pasaport ca si pana acum.

Alta prostie care s-a spus este aceea ca Romania ar trebui sa suporte costurile cu energia pentru Republica Moldova, adica curent electric, gaze, pacura etc. Dar basarabenii si le vor plati singuri intr-o Romanie unita asa cum si le platesc si in prezent. Consumatorii casnici si firmele din Basarabia sunt cu platile la zi. Cam 80% din datoria Republicii Moldova catre Gazprom apartine de fapt Transnistriei. Se spune ca basarabenii importa 80-90% din energia electrica din Ucraina si Rusia, de parca i-ar impiedica cineva dupa unire sa cumpere energie din Rusia, Romania sau din orice tara doresc.

Un alt obstacol scornit de propagandisti ar fi costul pentru aducerea caii ferate din Basarabia la ecartamentul, adica latimea, celor din Romania. Calea ferata din Basarabia, din cauza mostenirii sovietice, are ecartamentul mai mare decat cea din Romania. Schimbarea ecartamentului caii ferate nu este o urgenta. Tarile Baltice, care au intrat in UE din 2004 au si acum ecartamentul sovietic, la fel ca Finlanda, care a parasit Rusia inca din 1918. Ba mai mult, in Spania exista fara probleme nu mai putin de trei ecartamente diferite.

Alta cheltuiala imaginara ar fi uniformizarea administratiei locale din cele doua state. Basarabenii, de-a lungul ultimelor doua decenii oricum au trecut de la raioane la judete si iar la raioane si s-au descurcat si singuri. Trecerea din nou la judete, pentru a avea aceeasi organizare ca Romania, ar aduce de fapt economii, prin reducerea aparatului birocratic.

O sperietoare este si cu salariatii bugetarii moldoveni, care ar urma sa fie platiti din bugetul Romaniei. Dar societatea moldoveneasca este mult mai sanatoasa din acest punct de vedere decat cea romaneasca. In Romania raportul dintre salariatii bugetari si cei din sectorul privat este de 1,3 la 1, cei dintai avand si salarii mai mari. Basarabia sta foarte bine, cu un bugetar la patru salariati, adica media din UE. Reiese ca mai degraba Romania ar trage Basarabia in jos din acest punct de vedere.

Schimbarea leilor moldovenesti, cu care suntem de asemenea speriati, nu ar reprezenta o cheltuiala semnificativa, pentru ca masa monetara, cantitatea de bani din Basarabia, este neglijabila fata de cea din Romania. Iar cele doua monede ar putea circula si paralel, cum s-a mai intamplat in Franta, Jugoslavia etc, leul moldovenesc urmand a fi retras treptat de pe piata.

Boom economic dupa unire

Daca s-ar face unirea, Basarabia nu ar fi o piatra de gatul economiei romanesti, ba dimpotriva, ar deveni unul dintre motoarele cresterii economice romanesti. In primul rand Romania in sine va deveni mai atractiva pentru investitori, pentru ca dupa unire ar deveni una dintre pietele europene cele mai mari, cu peste 25 milioane consumatori. Apoi, cota de fonduri europene alocate Romaniei se va majora dupa adaugarea Basarabiei pe nota de plata prezentata la Bruxelles. La fel si in ce priveste subventiile pentru agricultorii basarabeni. O buna parte dintre investitiile ce se vor realiza in Basarabia cu fonduri europene vor fi executate de firme romanesti, ceea ar contribui la cresterea economica din Romania.

Daca se repeta modelul romanesc din anii 2000-2008, in Basarabia ar incepe sa curga investitiile straine dupa ipotetica unire. Acum, nu prea investeste nimeni intr-o tara din zona gri a spatiului ex-sovietic si cu o piata mica, de 3,5 milioane locuitori. Dupa unire, investitorii ar considera ca investitia lor este protejata de umbrela euro-atlantica. De asemenea, viitoarea investitie in Basarabia ar fi facuta in interiorul Pietei Unice Europene, deci nu ar fi obstacole vamale si nevamale pentru circulatia in toata Europa a bunurilor si serviciilor produse de investitori straini intre Prut si Nistru.

In Romania, intre 1990-1999, investitiile straine au fost de un miliard de dolari. Asadar, in Romania, in primul deceniu de tranzitie s-au investit circa 100 milioane dolari pe an, adica mai nimic. Dupa anul 2000, pe fondul deschiderii economiei si apropierii aderarii Romaniei la UE, banii au inceput sa curga. Astfel s-a ajuns ca intre 2004-2008 in Romania sa intre sume fabuloase, de 10 miliarde euro pe an. Adica intr-un singur an s-au investit cat in doua decenii de tranzitie. Aceasta este diferenta intre a fi in NATO si UE sau in afara acestora. Si Romania s-a descurcat singura, spre deosebire de est-germani sau basarabeni nu a avut o patrie mama in spatiul euro-atlantic care s-o ajute.

Basarabia ar avea dupa unire acelasi parcurs social-economic pe care l-a avut Romania dupa aderarea la UE. Nu exista nici o explicatie logica, nici un argument cu care sa se sustina ca Basarabia va ramane saraca dupa unire sau mai rau, ca ar trage si Romania dupa ea. Restul fie sunt balivernele unor nechemati, fie de-a dreptul propaganda antiromaneasca.
Inviolabilitatea frontierelor
Dupa ce URSS s-a spart in cincisprezece, Cehoslovacia in doua, Iugoslavia in sapte, iar fosta Republica Democrata Germana a disparut de pe harta Europei, invocarea acestui principiu ar putea starni zambete ironice.
Juridic, Actul Final de la Helsinki din 1975 prevede la capitolul VIII ca „toate popoarele au in permanenta dreptul, in deplina libertate, de a determina asa cum doresc si atunci cand doresc statutul lor politic intern si extern, fara nici un amestec din afara”.
Asadar, se consfinteste dreptul popoarelor la autodeterminare fara nici un amestec din afara, inclusiv dreptul la unire, cum a fost in cazul celor doua Germanii, doua Vietnamuri, doua Yemenuri, sau, pe viitor, a celor doua Corei sau a Romaniei si Republicii Moldova.
Capitolul III, despre „inviolabilitatea frontierelor”, se refera in mod evident la agresiunea unui stat impotriva altuia, nu la dreptul de autodeterminare. De exemplu se spune „ca statele se vor abtine de la orice atentat impotriva frontierelor”. Ar fi absurd sa se sustina ca Republica Moldova, in cazul unirii, ar atenta la frontiera proprie. De asemenea, se face referire la Carta Natiunilor Unite. Dar, in document, dreptul la autodeterminare al popoarelor este un principiu de baza.
Unirea nu ar afecta o tara terta, cum a fostul cazul secesiunii Kosovo, care a violat integritatea Serbiei, recunoscuta prin rezolutia 1244 a ONU.
Precedente „pe usa din dos” in UE
Se spune ca UE s-ar opune ca Republica Moldova sa adere „pe usa din dos”, adica prin unirea cu Romania. Dar asa ceva s-a intamplat deseori in istoria UE. Cel mai cunoscut exemplu este absorbtia fostei Republici Democrate Germane care a fuzionat cu RFG, fara ca cineva din UE sa aiba ceva de spus.
Dar mai sunt si alte cazuri, ale unor teritorii dependente de fostele puteri coloniale, Marea Britanie, Franta, Spania, Italia, Olanda, Portugalia, Danemarca si asa mai departe.
La intrarea in UE, in 1957, Franta intrase la pachet cu Algeria, care, pe atunci, era parte integranta a sa, si care a parasit UE (pe atunci CEE) abia in 1962, odata cu independenta. O situatie incurcata este si cu Noua Caledonie, o insula din Pacific pe care Franta o considera „departament de peste mari, dar Comitetul ONU pentru Decolonizare o considera o colonie.
Toate aceste teritorii dependente sunt si nu sunt in UE, ceea ce creeaza probleme serioase. De exemplu Groenlanda a parasit UE in 1986, dar locuitorii sai sunt cetateni europeni pentru ca sunt cetateni ai Danemarcei. Mai rau e cu posesinile britanice Man, Jersey, Guernsey, ori Antilele Olandeze, care fac parte din UE, dar nu si din zona vamala si TVA a Uniunii, ceea ce le-a transformat in paradisul fraudelor la bugetul comunitar.
Hai la referendum!
Se spune ca basarabenii nu doresc unirea, desi 30% dintre ei sau chiar mai multi vor cetatenie romana. Adica voteaza „cu picioarele”, cum se spunea despre est-germani in 1989. Ei isi pot exprima vointa prin referendum, conform Constitutiei Republicii.
UE, „cea mai consolidata democratie a lumii”, cum o numea Sarkozy, are experienta mare in aceasta privinta. Dupa ce la referendum alegatorii francezi au respins Constitutia Europeana, trebuia sa se renunte la aceasta. Prin incalcarea legislatiei europene s-a organizat acelasi referendum si Olanda. Dupa ce a fost respinsa si aici, Constitutiei Europene i s-a schimbat titlul in Tratat Constitutional sau Tratatul de la Lisabona. Dupa ce si acesta a fost respins prin referendum in Irlanda, referendumul s-a repetat, ca sa iasa cum vrea UE. Acelasi lucru s-a mai intamplat si in Danemarca, unde, dupa ce danezii au respins Tratatul de la Maastricht, referendumul s-a repetat.
In provincia Quebec, francezii de acolo au organizat doua referendunuri pentru independenta fata de Canada, ambele respinse in 1980 si 1985. Nationalistii francezi atrag in prezent emigranti din tari francofone ca Romania, Liban, Haiti, in speranta ca la referendumul urmator acestia vor vota cu ei.
A trecut momentul „favorabil”
Se spune ca s-a ratat sansa unirii in anii ’90, iar conjunctura de atunci nu se mai poate repeta. Nimic mai fals. Intre 1989 si 1991, Basarabia facea parte din URSS, ceea ce facea unirea imposibila, iar, in 1992, a inceput razboiul de pe Nistru. In 1989, etnicii romani reprezentau 67% din populatie, iar, in prezent, au ajuns la 80%, copiii romani avand o pondere de 86% in populatia scolara. In acelasi timp, ponderea rusilor a scazut la jumatate. De atunci, Romania a devenit in mod evident mult mai atractiva decat in 1989-1990 pentru basarabeni. Acestia, la randul lor, sunt diferiti de parintii lor. In ultimele doua decenii, zeci de mii de tineri basarabeni au studiat in liceele si universitatile din Romania. Un milion de basarabeni lucreaza in strainatate si acestia au vazut cu ochii lor diferenta intre UE si spatiul ex-sovietic. Ei au alte conceptii decat cei de acum 20 de ani. Iar apoi se pune intrebarea: „Daca nu acum, atunci cand, daca nu noi, atunci cine?”
Probleme cu minoritatile
Romania ar putea foarte bine sa gestioneze problema sporirii ponderii minoritatilor nationale dupa o eventuala unire. Intre Prut si Nistru aproape 700.000 persoane apartin minoritatilor nationale. La o populatie de 25.000.000 a unei Romanii unite, ar insemna un procent de 2,8% din totalul populatie. Adica jumatate din procentul emigrantilor stabiliti in Olanda sau Marea Britanie dupa 1990. Iar in Occident e vorba despre musulmani din Africa de Nord sau Pakistan. Minoritatile cu care s-ar imbogati Romania ar fi rusi, ucraineni, bulgari, gagauzi, adica est-europeni de religie crestin-ortodoxa, avand multe asemanari cu romanii, impreuna cu care au trait de generatii in Basarabia.
Romania este un model in Europa din punct de vedere al tratamentului minoritatilor. De exemplu, turcii sunt printre cei mai loiali reprezentanti ai minoritatilor fata de statul roman. Daca turcii musulmani se simt foarte bine in Romania, nu exista nici un motiv sa nu se acomodeze si turcii crestin-ortodocsi, adica gagauzii.
Minoritatea rusilor lipoveni a organizat recent la Palatul Parlamentului din Bucuresti o reuniune a reprezentantilor diasporei mondiale rusesti, cu scopul de a pregati congresul emigratiei ce va avea loc la Moscova. Kremlinul nu ar fi aprobat niciodata o asemenea manifestare la Bucuresti, daca rusii ar fi avut probleme cu majoritatea romaneasca.
Faptul ca noii cetateni tin sarbatorile crestine pe stil vechi nu are nici o importanta. Oricum, in Romania, de la Craciunul pe stil nou, din 25 decembrie, pana pe 7 ianuarie, cand e Craciunul pe stil vechi, nu prea munceste nimeni. In prezent, in Romania, sarbii, ucrainenii, lipovenii, isi tin obiceiurile dupa stilul vechi, fara sa fie tulburati de nimeni.
Romania permite dubla cetatenie, iar rusii, dintre care multi au si cetatenia Federatiei Ruse, s-ar bucura de libertate de miscare de la Lisabona la Moscova.
Infractorii basarabeni
Pentru ca in Romania se stiu putine despre Republica Moldova, exista prejudecata ca aceasta ar fi un paradis al infractorilor, al mafiei. Este fals.
Moldova are o rata a infractiunilor de 8,58 la 1000 locuitori, de doua ori mai mica decat Romania, cu 16,48/1000. E drept ca, in Basarabia, rata omorurilor este de trei ori mai mare ca in Romania, dar asta pentru ca majoritatea omorurilor se petrec in mediul rural, din cauza saraciei, alcoolismului, lipsei de educatiei, iar Basarabia e rurala.
De exemplu, si in Romania doua treimi dintre crime se petrec la tara, jumatate dintre acestea intre rude. In judetul Iasi, din aceleasi cauze, s-au comis de trei ori mai multe crime la numarul de locuitori decat in Bucuresti. Basarabenii nu sunt nici mai rai nici mai buni decat fratii lor de peste Prut. De fapt cei mai rai din lume sunt britanicii, cu 2034 delicte violente la 100.000 locuitori, mai mult ca in SUA, unde sunt 466 fapte violente la 100.000 locuitori, dar nu si-a mai pus nimeni aceasta problema cand ne-am unit cu Marea Britanie, in cadrul Uniunii Europene.

George Scarlat .

Preluat de pe www.ziua.ro

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: